蜜桃交友

ANDREA TORNIELLI

Trei capitole pun bazele afirma葲iilor cuprinse în cel de-al patrulea, dedicat "unor înc膬lc膬ri grave ale demnit膬葲ii umane": este vorba de declara葲ia "Dignitas infinita" a Departamentului pentru doctrina credin葲ei. Principala noutate a documentului, care este rezultatul unei munci care a durat cinci ani, este includerea unor teme-cheie din magisteriul pontifical recent al膬turi de cele bioetice. În lista "incomplet膬" care este oferit膬, printre înc膬lc膬rile demnit膬葲ii umane, al膬turi de avort, eutanasie 葯i maternitate surogat, apar r膬zboiul, drama s膬r膬ciei 葯i a migran葲ilor, precum 葯i traficul de persoane. Noul text contribuie astfel la dep膬葯irea dihotomiei care exist膬 între cei care se concentreaz膬 exclusiv pe ap膬rarea vie葲ii pe cale de a se na葯te sau de a muri, uitând de atâtea alte atacuri împotriva demnit膬葲ii umane 葯i, invers, între cei care se concentreaz膬 doar pe ap膬rarea s膬racilor 葯i a migran葲ilor, uitând c膬 via葲a trebuie ap膬rat膬 de la concep葲ie pân膬 la sfâr葯itul ei natural.

Principii fundamentale

În primele trei p膬r葲i ale Declara葲iei sunt amintite principiile fundamentale. "Biserica, în lumina Revela葲iei, reafirm膬 葯i confirm膬 în mod absolut" "demnitatea ontologic膬 a persoanei umane, creat膬 dup膬 chipul 葯i asem膬narea lui Dumnezeu 葯i r膬scump膬rat膬 în Cristos Isus" (1). Documentul îi critic膬 pe cei care "în葲eleg prin persoan膬 doar "o fiin葲膬 capabil膬 s膬 ra葲ioneze"". În consecin葲膬, sus葲in ei, "copilul nen膬scut nu ar avea demnitate personal膬, nici persoana vârstnic膬 care nu este autosuficient膬, nici cineva cu un handicap mintal. Biserica, dimpotriv膬, insist膬 asupra faptului c膬 demnitatea fiec膬rei persoane umane, tocmai pentru c膬 este intrinsec膬, r膬mâne dincolo de orice circumstan葲膬" (24). Mai mult, se afirm膬, "conceptul de demnitate uman膬 este, de asemenea, folosit uneori în mod abuziv pentru a justifica o multiplicare arbitrar膬 a unor noi drepturi... ca 葯i cum ar trebui s膬 se garanteze capacitatea de a exprima 葯i de a realiza fiecare preferin葲膬 individual膬 sau dorin葲膬 subiectiv膬" (25).

S膬r膬cia, r膬zboiul 葯i traficul de fiin葲e umane

Declara葲ia prezint膬 apoi o list膬 a "unor înc膬lc膬ri grave ale demnit膬葲ii umane". Se vorbe葯te mai întâi de "tragedia s膬r膬ciei", "una dintre cele mai mari nedrept膬葲i ale lumii contemporane" (36). Apoi, r膬zboiul, "o tragedie care neag膬 demnitatea uman膬" 葯i care "este întotdeauna o "înfrângere a umanit膬葲ii"" (38), pân膬 la punctul în care "ast膬zi este foarte dificil s膬 se sus葲in膬 criteriile ra葲ionale dezvoltate în alte secole pentru a vorbi despre un posibil "r膬zboi just"" (39). Continu膬 cu " suferin葲a migran葲ilor", ale c膬ror "vie葲i sunt puse în pericol pentru c膬 nu mai au mijloacele de a-葯i crea o familie, de a munci sau de a se hr膬ni" (40). Documentul se opre葯te apoi asupra "traficului de fiin葲e umane", care cap膬t膬 " propor葲ii tragice" 葯i este definit drept "o activitate ignobil膬, o ru葯ine pentru societ膬葲ile noastre care se numesc civilizate", invitându-i pe "exploatatori 葯i pe clien葲i" s膬 fac膬 un serios examen de con葯tiin葲膬 (41). În acela葯i sens, se solicit膬 combaterea unor fenomene precum "comer葲ul cu organe 葯i 葲esuturi umane, exploatarea sexual膬 a copiilor 葯i a fetelor, munca în condi葲ii de sclavie, inclusiv prostitu葲ia, traficul de droguri 葯i de arme, terorismul 葯i crima interna葲ional膬 organizat膬" (42). De asemenea, se men葲ioneaz膬 "abuzul sexual", care las膬 "cicatrici adânci în inima celor care îl sufer膬" (43). Se continu膬 cu discriminarea femeilor 葯i violen葲a împotriva lor, citând printre acestea din urm膬 "constrângerea la avort, care afecteaz膬 atât mama, cât 葯i copilul, atât de des pentru a satisface egoismul b膬rba葲ilor" 葯i "practica poligamiei" (45). Declara葲ia condamn膬, de asemenea, "feminicidul" (46).

Avortul 葯i maternitatea surogat

Clar膬 este, de asemenea, condamnarea avortului: "printre toate crimele pe care omul le poate comite împotriva vie葲ii, avortul provocat prezint膬 caracteristici care îl fac deosebit de grav 葯i de deplorabil" 葯i se reaminte葯te c膬 "ap膬rarea vie葲ii pe cale de a se na葯te este intim legat膬 de ap膬rarea oric膬rui drept al omului" (47). Puternic膬 este 葯i respingerea maternit膬葲ii surogat, "prin care copilul, de o imens膬 demnitate, devine un simplu obiect", o practic膬 "ce ofenseaz膬 grav demnitatea femeii 葯i a copilului... fondat膬 pe exploatarea unei situa葲ii de nevoie material膬 a mamei. Un copil este întotdeauna un dar 葯i niciodat膬 obiectul unui contract". (48) Lista men葲ioneaz膬 apoi eutanasia 葯i sinuciderea asistat膬, reamintind c膬 "suferin葲a nu-l face pe bolnav s膬-葯i piard膬 acea demnitate care îi este intrinsec膬 葯i inalienabil膬" (51). Se vorbe葯te apoi despre importan葲a curelor paliative 葯i despre evitarea "oric膬rui tip de înver葯unare terapeutic膬 sau de interven葲ie dispropor葲ionat膬", reafirmând c膬 "via葲a este un drept, nu moartea, care trebuie acceptat膬, nu indus膬" (52). Printre înc膬lc膬rile grave ale demnit膬葲ii umane se num膬r膬 葯i "rebutarea" persoanelor cu abilit膬葲i diferite (53).

Teoria genului

Dup膬 ce reafirm膬 c膬 fa葲膬 de persoanele homosexuale trebuie evitat膬 "orice înfierare de discriminare nedreapt膬 葯i mai ales orice form膬 de agresiune 葯i violen葲膬", denun葲ând "ca fiind contrar demnit膬葲ii umane" faptul c膬 în unele locuri aceste persoane "sunt întemni葲ate, torturate 葯i chiar private de bunul vie葲ii" (55), documentul critic膬 teoria genului, "care este extrem de periculoas膬 pentru c膬 葯terge diferen葲ele cu preten葲ia de a-i face pe to葲i egali" (56). Biserica aminte葯te c膬 "a dori s膬 se dispun膬 de sine, a葯a cum prescrie teoria genului ... nu înseamn膬 altceva decât a ceda la tenta葲ia str膬veche a fiin葲ei umane care se face Dumnezeu" (57). Teoria genului "vrea s膬 nege cea mai mare dintre diferen葲ele posibile dintre cele existente între fiin葲ele vii: cea sexual膬" (58). Negativ膬, este de asemenea, judecata asupra schimb膬rii de sex, chiar dac膬 "aceasta nu înseamn膬 excluderea posibilit膬葲ii ca o persoan膬 afectat膬 de anomalii ale organelor genitale deja evidente la na葯tere sau care se dezvolt膬 ulterior, s膬 aleag膬 s膬 primeasc膬 asisten葲膬 medical膬 pentru a rezolva aceste anomalii" (60).

Violen葲a digital膬

Lista este completat膬 cu "violen葲a digital膬", citând "noile forme de violen葲膬 r膬spândite prin intermediul re葲elelor de socializare, de exemplu prin cyberbullying" [h膬r葲uirea digital膬 鈥� n.r.] 葯i prin "r膬spândirea pornografiei 葯i exploatarea persoanelor în scopuri sexuale sau prin jocuri de noroc" pe internet (61). Declara葲ia se încheie prin îndemnul de a "pune respectul pentru demnitatea persoanei umane, dincolo de orice circumstan葲e, în centrul angajamentului pentru binele comun 葯i al oric膬rui sistem juridic" (64).