蜜桃交友

C?utare

Declara?ia ”Dignitas infinita” a Departamentului pentru doctrina credin?ei afirm? demnitatea inviolabil? a oric?rei fiin?e umane Declara?ia ”Dignitas infinita” a Departamentului pentru doctrina credin?ei afirm? demnitatea inviolabil? a oric?rei fiin?e umane  (Vatican Media)

Declara?ia "Dignitas infinita". Iat? lista "?nc?lc?rilor grave" ale demnit??ii umane

Declara?ia Departamentului pentru doctrina credin?ei "Dignitas infinita", publicat? pe 8 aprilie 2024, a avut nevoie de cinci ani pentru a fi finalizat? ?i include magisteriul papal din ultimul deceniu: de la r?zboi la s?r?cie, de la violen?a ?mpotriva migran?ilor la violen?a ?mpotriva femeilor, de la avort la maternitatea surogat ?i eutanasie, de la teoria genului la violen?a digital?.

ANDREA TORNIELLI

Trei capitole pun bazele afirma?iilor cuprinse în cel de-al patrulea, dedicat "unor înc?lc?ri grave ale demnit??ii umane": este vorba de declara?ia "Dignitas infinita" a Departamentului pentru doctrina credin?ei. Principala noutate a documentului, care este rezultatul unei munci care a durat cinci ani, este includerea unor teme-cheie din magisteriul pontifical recent al?turi de cele bioetice. În lista "incomplet?" care este oferit?, printre înc?lc?rile demnit??ii umane, al?turi de avort, eutanasie ?i maternitate surogat, apar r?zboiul, drama s?r?ciei ?i a migran?ilor, precum ?i traficul de persoane. Noul text contribuie astfel la dep??irea dihotomiei care exist? între cei care se concentreaz? exclusiv pe ap?rarea vie?ii pe cale de a se na?te sau de a muri, uitând de atâtea alte atacuri împotriva demnit??ii umane ?i, invers, între cei care se concentreaz? doar pe ap?rarea s?racilor ?i a migran?ilor, uitând c? via?a trebuie ap?rat? de la concep?ie pân? la sfâr?itul ei natural.

Principii fundamentale

În primele trei p?r?i ale Declara?iei sunt amintite principiile fundamentale. "Biserica, în lumina Revela?iei, reafirm? ?i confirm? în mod absolut" "demnitatea ontologic? a persoanei umane, creat? dup? chipul ?i asem?narea lui Dumnezeu ?i r?scump?rat? în Cristos Isus" (1). Documentul îi critic? pe cei care "în?eleg prin persoan? doar "o fiin?? capabil? s? ra?ioneze"". În consecin??, sus?in ei, "copilul nen?scut nu ar avea demnitate personal?, nici persoana vârstnic? care nu este autosuficient?, nici cineva cu un handicap mintal. Biserica, dimpotriv?, insist? asupra faptului c? demnitatea fiec?rei persoane umane, tocmai pentru c? este intrinsec?, r?mâne dincolo de orice circumstan??" (24). Mai mult, se afirm?, "conceptul de demnitate uman? este, de asemenea, folosit uneori în mod abuziv pentru a justifica o multiplicare arbitrar? a unor noi drepturi... ca ?i cum ar trebui s? se garanteze capacitatea de a exprima ?i de a realiza fiecare preferin?? individual? sau dorin?? subiectiv?" (25).

S?r?cia, r?zboiul ?i traficul de fiin?e umane

Declara?ia prezint? apoi o list? a "unor înc?lc?ri grave ale demnit??ii umane". Se vorbe?te mai întâi de "tragedia s?r?ciei", "una dintre cele mai mari nedrept??i ale lumii contemporane" (36). Apoi, r?zboiul, "o tragedie care neag? demnitatea uman?" ?i care "este întotdeauna o "înfrângere a umanit??ii"" (38), pân? la punctul în care "ast?zi este foarte dificil s? se sus?in? criteriile ra?ionale dezvoltate în alte secole pentru a vorbi despre un posibil "r?zboi just"" (39). Continu? cu " suferin?a migran?ilor", ale c?ror "vie?i sunt puse în pericol pentru c? nu mai au mijloacele de a-?i crea o familie, de a munci sau de a se hr?ni" (40). Documentul se opre?te apoi asupra "traficului de fiin?e umane", care cap?t? " propor?ii tragice" ?i este definit drept "o activitate ignobil?, o ru?ine pentru societ??ile noastre care se numesc civilizate", invitându-i pe "exploatatori ?i pe clien?i" s? fac? un serios examen de con?tiin?? (41). În acela?i sens, se solicit? combaterea unor fenomene precum "comer?ul cu organe ?i ?esuturi umane, exploatarea sexual? a copiilor ?i a fetelor, munca în condi?ii de sclavie, inclusiv prostitu?ia, traficul de droguri ?i de arme, terorismul ?i crima interna?ional? organizat?" (42). De asemenea, se men?ioneaz? "abuzul sexual", care las? "cicatrici adânci în inima celor care îl sufer?" (43). Se continu? cu discriminarea femeilor ?i violen?a împotriva lor, citând printre acestea din urm? "constrângerea la avort, care afecteaz? atât mama, cât ?i copilul, atât de des pentru a satisface egoismul b?rba?ilor" ?i "practica poligamiei" (45). Declara?ia condamn?, de asemenea, "feminicidul" (46).

Avortul ?i maternitatea surogat

Clar? este, de asemenea, condamnarea avortului: "printre toate crimele pe care omul le poate comite împotriva vie?ii, avortul provocat prezint? caracteristici care îl fac deosebit de grav ?i de deplorabil" ?i se reaminte?te c? "ap?rarea vie?ii pe cale de a se na?te este intim legat? de ap?rarea oric?rui drept al omului" (47). Puternic? este ?i respingerea maternit??ii surogat, "prin care copilul, de o imens? demnitate, devine un simplu obiect", o practic? "ce ofenseaz? grav demnitatea femeii ?i a copilului... fondat? pe exploatarea unei situa?ii de nevoie material? a mamei. Un copil este întotdeauna un dar ?i niciodat? obiectul unui contract". (48) Lista men?ioneaz? apoi eutanasia ?i sinuciderea asistat?, reamintind c? "suferin?a nu-l face pe bolnav s?-?i piard? acea demnitate care îi este intrinsec? ?i inalienabil?" (51). Se vorbe?te apoi despre importan?a curelor paliative ?i despre evitarea "oric?rui tip de înver?unare terapeutic? sau de interven?ie dispropor?ionat?", reafirmând c? "via?a este un drept, nu moartea, care trebuie acceptat?, nu indus?" (52). Printre înc?lc?rile grave ale demnit??ii umane se num?r? ?i "rebutarea" persoanelor cu abilit??i diferite (53).

Teoria genului

Dup? ce reafirm? c? fa?? de persoanele homosexuale trebuie evitat? "orice înfierare de discriminare nedreapt? ?i mai ales orice form? de agresiune ?i violen??", denun?ând "ca fiind contrar demnit??ii umane" faptul c? în unele locuri aceste persoane "sunt întemni?ate, torturate ?i chiar private de bunul vie?ii" (55), documentul critic? teoria genului, "care este extrem de periculoas? pentru c? ?terge diferen?ele cu preten?ia de a-i face pe to?i egali" (56). Biserica aminte?te c? "a dori s? se dispun? de sine, a?a cum prescrie teoria genului ... nu înseamn? altceva decât a ceda la tenta?ia str?veche a fiin?ei umane care se face Dumnezeu" (57). Teoria genului "vrea s? nege cea mai mare dintre diferen?ele posibile dintre cele existente între fiin?ele vii: cea sexual?" (58). Negativ?, este de asemenea, judecata asupra schimb?rii de sex, chiar dac? "aceasta nu înseamn? excluderea posibilit??ii ca o persoan? afectat? de anomalii ale organelor genitale deja evidente la na?tere sau care se dezvolt? ulterior, s? aleag? s? primeasc? asisten?? medical? pentru a rezolva aceste anomalii" (60).

Violen?a digital?

Lista este completat? cu "violen?a digital?", citând "noile forme de violen?? r?spândite prin intermediul re?elelor de socializare, de exemplu prin cyberbullying" [h?r?uirea digital? – n.r.] ?i prin "r?spândirea pornografiei ?i exploatarea persoanelor în scopuri sexuale sau prin jocuri de noroc" pe internet (61). Declara?ia se încheie prin îndemnul de a "pune respectul pentru demnitatea persoanei umane, dincolo de orice circumstan?e, în centrul angajamentului pentru binele comun ?i al oric?rui sistem juridic" (64).

08 aprilie 2024, 12:07