蜜桃交友

ANDREA TORNIELLI
director editorial - Departamentul pentru comunicare
27 februarie 2024

Declara葲ia 鈥滷iducia supplicans鈥�, publicat膬 de Departamentul pentru Doctrina Credin葲ei în luna decembrie a anului trecut, dup膬 cum se 葯tie 葯i dup膬 cum au subliniat mul葲i, nu schimb膬 doctrina tradi葲ional膬 despre c膬s膬torie, care prevede o binecuvântare nup葲ial膬 doar pentru b膬rbatul 葯i femeia care se c膬s膬toresc. Ceea ce este aprofundat de document, care admite posibilitatea unor simple binecuvânt膬ri spontane chiar 葯i pentru cuplurile neregulate sau de acela葯i sex, f膬r膬 ca acest lucru s膬 însemne binecuvântarea uniunii lor sau aprobarea conduitei lor de via葲膬, este în schimb natura binecuvânt膬rilor. 鈥滷iducia supplicans鈥� face deosebire, într-adev膬r, între cele liturgice sau rituale, 葯i cele spontane sau pastorale. În leg膬tur膬 cu prima dintre acestea, binecuvânt膬rile liturgice, exist膬 dou膬 modalit膬葲i de a le în葲elege. Exist膬 un sens larg, care consider膬 c膬 orice rug膬ciune f膬cut膬 de un slujitor hirotonit este "liturgic膬", chiar dac膬 este rostit膬 f膬r膬 o form膬 ritual膬 葯i f膬r膬 a adera la un text oficial. 葮i exist膬 un sens mai restrâns, potrivit c膬ruia o rug膬ciune sau o invocare asupra persoanelor este 'liturgic膬' doar atunci când este f膬cut膬 în mod "ritual" 葯i, mai precis, când se bazeaz膬 pe un text aprobat de autoritatea bisericeasc膬.

Unii dintre criticii care au pus la îndoial膬 recenta declara葲ie, consider膬 permis, în realitate, doar sensul larg 葯i, prin urmare, nu consider膬 acceptabil膬 deosebirea dintre rug膬ciunile sau binecuvânt膬rile "rituale" 葯i "liturgice" 葯i rug膬ciunile sau binecuvânt膬rile "pastorale" 葯i "spontane". De exemplu, exist膬 cei care obiecteaz膬 c膬 liturgia are 葯i o relevan葲膬 pastoral膬. Dar, în aceast膬 privin葲膬, este demn de remarcat faptul c膬 鈥滷iducia supplicans鈥�, d膬 cuvântului "pastoral" un sens aparte: adic膬 sensul de grij膬 îndreptat膬 în mod special spre înso葲irea celor c膬rora li se ofer膬 binecuvântarea; dup膬 chipul "bunului p膬stor" care nu se odihne葯te pân膬 nu-i g膬se葯te pe fiecare dintre cei r膬t膬ci葲i.

Al葲ii sus葲in c膬 toate rug膬ciunile ar fi "liturgice" 葯i, prin urmare, toate ar fi supuse cerin葲elor liturgice ale Bisericii. La aceast膬 obiec葲ie a r膬spuns însu葯i Papa Francisc în discursul s膬u adresat participan葲ilor la adunarea plenar膬 a Departamentului pentru Doctrina Credin葲ei din 26 ianuarie a.c., insistând asupra existen葲ei binecuvânt膬rilor pastorale sau spontane care, "în afara oric膬rui context 葯i form膬 liturgic膬", a explicat el, "nu au nevoie de o perfec葲iune moral膬 pentru a fi primite". Cuvintele Suveranului Pontif confirm膬 astfel orientarea de a lua în considerare sensul cel mai strict pentru binecuvânt膬rile liturgice.

Un precedent important, în ceea ce prive葯te deosebirea dintre ceea ce este liturgic 葯i ceea ce nu este liturgic, poate fi g膬sit într-o instruc葲iune din anul 2000, publicat膬 de Congrega葲ia - pe atunci - pentru Doctrina Credin葲ei, semnat膬 de cardinalul Joseph Ratzinger 葯i aprobat膬 de Ioan Paul al II-lea.

Materia acestei instruc葲iuni este rug膬ciunea pentru a ob葲ine vindecarea de la Dumnezeu. La punctul num膬rul doi din prima parte a documentului se aminte葯te c膬 "în De benedictionibus din Rituale Romanum, exist膬 un Ordo benedictionis infirmorum, în care se reg膬sesc diferite texte euhologice care implor膬 vindecarea". În partea final膬 a instruc葲iunii, dedicat膬 dispozi葲iilor disciplinare, exist膬 apoi un articol (2) care precizeaz膬: "Rug膬ciunile de vindecare se calific膬 drept liturgice dac膬 sunt incluse în c膬r葲ile liturgice aprobate de autoritatea competent膬 a Bisericii; în caz contrar, ele sunt neliturgice".

Astfel, se afirm膬 c膬 exist膬 rug膬ciuni liturgice sau rituale de vindecare 葯i altele care nu sunt astfel, dar care sunt permise în mod legitim. Articolul urm膬tor aminte葯te c膬 "cele liturgice se celebreaz膬 conform ritului prescris 葯i cu ve葯mintele sacre indicate în Ordo benedictionis infirmorum din Rituale Romanum". Aceste citate din textul semnat de Ratzinger 葯i aprobat de Papa Wojtyla arat膬 faptul c膬 sensul termenului "liturgic" folosit în Fiducia supplicans pentru a defini binecuvânt膬rile rituale, diferite de cele pastorale, reprezint膬 cu siguran葲膬 o dezvoltare, dar care este în concordan葲膬 cu magisteriul din ultimele decenii.

Exist膬 葯i alte distinc葲ii între binecuvânt膬ri: unele reprezint膬 consacr膬ri sau pecetluirea sacramentului celebrat de miri (în cazul binecuvânt膬rii nup葲iale); altele reprezint膬 rug膬ciuni de invocare care se înal葲膬 de jos c膬tre Dumnezeu; altele (în cazul exorcismelor) sunt menite s膬 îndep膬rteze r膬ul. 鈥滷iducia supplicans鈥� clarific膬 în repetate rânduri faptul c膬 împ膬rt膬葯irea unei binecuvânt膬ri pastorale sau spontane - f膬r膬 niciun element nup葲ial - unui cuplu "neregulat" care se adreseaz膬 unui preot sau diacon nu reprezint膬 葯i nu poate reprezenta în niciun fel o form膬 de aprobare a uniunii dintre cei doi. Documentul precizeaz膬 c膬 nu poate fi considerat膬 "o legitimare moral膬 a unei uniuni care se presupune a fi o c膬s膬torie" 葯i nici "a unei practici sexuale extraconjugale". În schimb, semnifica葲ia este aceea de invocare a lui Dumnezeu pentru a permite semin葲elor de bine s膬 creasc膬 în direc葲ia dorit膬 de El.