Dup膬 800 de ani, Sf芒ntul Francisc 鈥漚junge鈥� 卯n 葰ara Sf芒nt膬
Cetatea Vaticanului 鈥� E. Asmarandei
30 septembrie 2024 鈥� Pope. 鈥濧m pornit cu o mare dorin葲膬 în inim膬: s膬 fim acea 鈥漨ic膬 r膬m膬葯i葲膬鈥� care 葯tie s膬 fie purt膬toarea, în acest moment dramatic pentru Orientul Mijlociu, al unui semn de consolare 葯i a unui cuvânt de speran葲膬鈥�, se arat膬 într-un comunicat al agen葲iei catolice de 葯tiri Fides, din data de 28 septembrie 2024, prin care se precizeaz膬 faptul c膬 relicva cu sângele Sfântului Francisc va fi purtat膬 într-un pelerinaj de pace în 葰ara Sfânt膬, pentru a invoca mijlocirea lui. 鈥濪up膬 800 de ani îl ducem pe Sfântul Francisc în 葰ara Sfânt膬 pentru a încerca s膬 fim, ca 葯i el, capabili s膬 trecem grani葲ele într-un loc plin de r膬ni, a葯a cum, acum opt secole, 鈥漇膬r膬cu葲ul鈥� mergea în pelerinaj la locurile sfinte într-o perioad膬 la fel de dificil膬, deoarece era marcat膬 de cruciade, cu dorin葲a de a construi pun葲i 葯i nu ziduri鈥�, se arat膬 în comunicatul de pres膬. Fratele Matteo Brena, comisar al 葰膬rii Sfinte din partea Fra葲ilor Minori din Toscana 葯i coordonator al comitetului pentru cea de-a 800-a aniversare a stigmatelor Sfântului Francisc, anun葲膬 c膬, între 30 septembrie 葯i 5 octombrie, împreun膬 cu un grup de 10 persoane, printre care fra葲i 葯i laici, va duce relicva cu sângele Sfântului Francisc de Assisi în 葰ara Sfânt膬, 鈥�în timp ce r膬zboiul face ravagii 葯i în timp ce popoarele din aceste teritorii zbuciumate sunt în suferin葲膬 葯i fric膬鈥�.
鈥濧m pornit鈥�, spune fratele Matteo, 鈥漜u o mare dorin葲膬 în inim膬: s膬 fim acea 鈥漨ic膬 r膬m膬葯i葲膬鈥� care 葯tie s膬 fie purt膬toarea, în acest moment dramatic pentru Orientul Mijlociu, a unui semn de consolare 葯i a unui cuvânt de speran葲膬. 鈥滵in r膬ni, la via葲a nou膬鈥� a fost motto-ul celui de-al VIII-lea centenar al stigmatelor Sfântului Francisc; 鈥漣ar noi, aducând la Ierusalim 葯i la Betleem relicva cu sângele s膬u, care izvor膬葯te din semnele patimilor de pe trupul s膬u, încerc膬m s膬 le spunem acestor fra葲i 葯i surori c膬 este posibil s膬 tr膬ie葯ti cu speran葲膬 葯i cu dorin葲膬 de viitor鈥�, continu膬 fratele Matteo.
鈥滵elega葲ia鈥�, se arat膬 în comunicat鈥�, 鈥漟ormat膬 din patru fra葲i 葯i 葯ase laici, inclusiv reprezentan葲i ai Tineretului Franciscan 葯i ai Ordinului Franciscan Secular, va c膬l膬tori între Ierusalim 葯i Betleem pentru a aduce relicva comunit膬葲ilor cre葯tine din zon膬, întâlnindu-se cu popula葲ia local膬 葯i vizitând, de asemenea, unele dintre locurile în care cre葯tinii fac eforturi de a pacifica 葲ara în care a tr膬it Isus鈥�.
Se mai scrie în comunicat c膬 鈥漝ata de 2 octombrie va fi momentul central al c膬l膬toriei: va fi stabilit un moment al înfr膬葲irii dintre Bazilica din Ghetsimani, loc care p膬streaz膬 amintirea orelor dramatice ale Patimilor lui Cristos 葯i Sanctuarul de la Verna. Înfr膬葲irea va stabili 葯i leg膬tura dintre cele dou膬 m膬n膬stiri. La ceremonie vor fi prezen葲i fratele Francesco Patton, custode al 葰膬rii Sfinte 葯i fratele Livio Crisci, ministru provincial al Fra葲ilor Minori din Toscana鈥�.
鈥濧nul acesta鈥�, adaug膬 fratele Brena, 鈥漛azilica din Ghetsimani împline葯te o sut膬 de ani de când a fost construit膬 în 1924, împreun膬 cu bazilica Schimb膬rii la Fa葲膬, de c膬tre arhitectul italian Antonio Barluzzi, care a murit în 1960 la Roma, în m膬n膬stirea Delega葲iei 葰膬rii Sfinte. Prin urmare, vom fi 葯i noi parte a ini葲iativelor acestui centenar鈥�.
鈥濽ni葲i în rug膬ciune, s膬-i înso葲im pe ace葯ti fra葲i ai no葯tri în pelerinajul dintre Ierusalim 葯i Betleem鈥�, spun fraternit膬葲ile franciscane din toat膬 Italia. În urm膬 cu opt sute de ani, în septembrie 1224, Francisc de Assisi a primit Stigmatele Sacre pe muntele Verna, lâng膬 Arezzo(Italia). Cu acel prilej, fratele s-a conformat lui Cristos r膬stignit, iar o parte din haina sa, îmbibat膬 cu sânge, a devenit o relicv膬 important膬, o m膬rturie perpetu膬 a acelui eveniment, p膬strat膬 de Fra葲ii Minori Franciscani.
