C?utarea unor c?i viabile c?tre pace
Andrea Tornielli
O mie de zile. Au trecut o mie de zile de la 24 februarie 2022, când armata Federa?iei Ruse a atacat ?i a invadat Ucraina la ordinul pre?edintelui Vladimir Putin. O mie de zile ?i un num?r neprecizat - dar foarte mare - de mor?i, civili ?i militari, de victime nevinovate, precum copiii uci?i pe str?zi, în ?coli ?i în casele lor. O mie de zile ?i sute de mii de r?ni?i ?i traumatiza?i care vor r?mâne invalizi pe via??, familii care au r?mas f?r? ad?post. O mie de zile ?i o ?ar? martirizat? ?i devastat?.
Nimic nu poate justifica aceast? tragedie, care putea fi oprit? mai devreme dac? toat? lumea ar fi mizat pe ceea ce papa Francisc a numit ? scheme de pace ”, în loc s? cedeze în fa?a unei presupuse inevitabilit??i a conflictului. Un r?zboi care, ca oricare altul, este întotdeauna înso?it de interese, în primul rând ale singurei afaceri care nu cunoa?te crize ?i nu a cunoscut-o nici m?car în timpul recentei pandemii, una global? ?i transversal?, a celor care produc ?i vând armament atât în Est, cât ?i în Vest.
Trista împlinire a o mie de zile de la începutul agresiunii militare împotriva Ucrainei ar trebui s? ridice o singur? întrebare: cum s? punem cap?t acestui conflict? Cum s? ob?inem o încetare a focului ?i apoi o pace just?? Cum s? se ajung? la negocieri, acele ?negocieri oneste” despre care a vorbit recent Succesorul lui Petru, care ar permite s? se ajung? la ?compromisuri onorabile”, punând cap?t unei spirale dramatice care risc? s? ne trag? spre abisul unui r?zboi nuclear?
Nu ne putem ascunde dup? deget. Encefalograma diploma?iei pare plat?, singura lic?rire de speran?? pare s? fie în declara?iile electorale ale noului pre?edinte al Statelor Unite ale Americii. Dar armisti?iul, ?i apoi pacea negociat?, sunt - sau mai degrab? ar trebui s? fie - un obiectiv care trebuie urm?rit de to?i ?i nu pot fi l?sate în seama promisiunilor unui singur lider.
Atunci, ce este de f?cut? Cum ar putea, în special Europa, s? î?i recapete un rol demn de trecutul s?u ?i de acei lideri care, în perioada postbelic?, au construit o comunitate a na?iunilor, garantând decenii de pace ?i cooperare pe B?trânul Continent? A?a-numitul Occident, în loc s? se concentreze doar pe cursa nebun? a înarm?rilor ?i pe alian?ele militare, care acum par dep??ite ?i o mo?tenire a R?zboiului Rece, ar trebui poate s? ia în considerare num?rul tot mai mare de na?iuni care nu se recunosc în aceast? schem?.
Exist? ??ri care au men?inut ?i chiar au intensificat rela?iile la nivel înalt cu Rusia: de ce s? nu analiz?m în detaliu posibilit??ile de a g?si solu?ii comune de pace? De ce s? nu dezvolt?m ac?iuni diplomatice ?i un dialog constant prin consult?ri nu sporadice, nu birocratice, ci intense cu aceste ??ri? ?i dac? în cancelariile europene sunt dificult??i în a urma aceast? cale, putem avea în vedere un rol mai important pentru Biserici, pentru liderii religiilor?
De asemenea, dincolo de contactele oficiale, reduse oricum la un nivel minim, ar fi de a?teptat, în paralel, din partea ??rilor care sprijin? financiar ?i militar Ucraina, o mai ampl? ini?iativ? de analize ?i propuneri: exist? o nevoie urgent? de un ”think tank” (grup de reflec?ie) interna?ional capabil s? îndr?zneasc?, s? indice c?i posibile ?i concrete de solu?ionare, s? propun? scheme pentru o pace acceptabil? pentru to?i. Pentru a face acest lucru, dup? cum a declarat cardinalul Parolin presei de la Vatican, exist? o mare nevoie ?de oameni de stat cu o perspectiv? clarv?z?toare, capabili de gesturi curajoase de umilin??, capabili s? se gândeasc? la binele popoarelor lor”. Este nevoie, de asemenea, niciodat? mai mult decât în aceast? zi, ca popoarele s? î?i ridice vocea ca s? cear? pace.
