蜜桃交友

L’Osservatore Romano
18 iunie 2024 / Pope. La Observatorul Astronomic al Vaticanului de la Castel Gandolfo are loc o conferin?? ?tiin?ific? intitulat? ”Black Holes, Gravitational Waves and Space-Time Singularities” (G?urile negre, Undele gravita?ionale ?i singularit??i spa?io-temporale, 17-21 iunie 2024). Conferin?a î?i propune s? comemoreze mo?tenirea ?tiin?ific? a marelui preot ?i om de ?tiin?? belgian Georges Lemaître (1894-1966). Un amplu articol despre aceast? conferin?? a fost publicat recent în cotidianul Sfântului Scaun ”L’Osservatore Romano”, intitulat ”Preotul care l-a corectat pe Einstein”, articol pe care îl oferim aici în traducerea noastr? de lucru.

Lemaître a fost un preot fervent. El a f?cut parte din Fraternitatea sacerdotal? ”Prietenii lui Isus”, fondat? de cardinalul Mercier, episcop de Malines, care ?i-a dorit s? promoveze o reînnoire a spiritualit??ii preo?e?ti în acei ani ?i care l-a hirotonit preot. Lemaître a fost, de asemenea, un om de ?tiin?? talentat, atât de talentat încât a fost numit pre?edinte al Academiei Pontificale de ?tiin?e între 1960 ?i 1966. Cercet?tor în cosmologie, este considerat pe scar? larg? drept unul dintre sus?in?torii, dac? nu chiar ”p?rintele” Big-Bang-ului.

Prin 1920, observa?iile astronomice ar?tau c? galaxia ”Calea Lactee” nu este singura galaxie din univers. Existau multe alte galaxii sau nebuloase, care se îndep?rtau în mod inexplicabil unele de altele. Lemaître a fost primul, în 1927, care a explicat c? mi?carea de îndep?rtare a galaxiilor se datoreaz? expansiunii universului însu?i, ?i nu mi?c?rii lor proprii. Rezolvând ecua?iile complexe ale tinerei teorii a relativit??ii generale, formulat? de Einstein în 1915, ?i comparând rezultatele sale cu pu?inele date experimentale de care dispunea, Lemaître a propus c? viteza de recesie între dou? galaxii este propor?ional? cu distan?a dintre ele. Datorit? unor observa?ii mai precise, astronomul american Edwin Hubble a reu?it s? estimeze cu mai mult? acurate?e constanta de propor?ionalitate în 1929, care a fost numit? atunci constanta lui Hubble, de?i legea fizic? fusese formulat? de Lemaître cu doi ani mai devreme. Începând din 2018, meritele lui Lemaître au fost recunoscute pe bun? dreptate de c?tre Uniunea Astronomic? Interna?ional?, iar legea recesiei galaxiilor se nume?te acum legea Hubble-Lemaître.

Einstein citise articolul lui Lemaître, A homogeneous universe of constant mass and increasing radius accounting for the radial velocity of extra-galactic nebulae (Un univers omogen, cu mas? constant? ?i raz? cresc?toare, care explic? viteza radial? a nebuloaselor extragalactice), pe care îl g?sise extrem de interesant, dar nu era convins c? universul se afl? în expansiune ?i i-a semnalat acest lucru la Conferin?a Solvay de la Bruxelles din 1927. Einstein nu a vrut s? accepte c? universul este dinamic ?i în 1917 a introdus o constant? în ecua?iile sale, denumit? în prezent constanta cosmologic? sau energia obscur?, care permitea o cosmologie "aparent" sferic? ?i perfect static?. Dar Lemaître, cu rezultatul s?u, a demonstrat exact contrariul, de?i a folosit aceea?i constant?.

De?i Einstein însu?i a introdus-o, ulterior a dorit s? scape de ea, atât de mult încât a calificat-o drept cea mai mare gre?eal? a vie?ii sale ?tiin?ifice. Lemaître, îns?, a sus?inut c? nu trebuie eliminat?, ba mai mult, a considerat-o o mare descoperire. Lemaître î?i d?duse seama c? acea constant? cosmologic? producea un efect de "gravita?ie repulsiv?" care este folosit acum pentru a explica a?a-numita "infla?ie cosmic?" din fazele ini?iale ?i pentru a explica accelera?ia cosmic? din faza actual?. Aceast? accelera?ie a fost apoi m?surat? efectiv în 1998, printre al?ii, de c?tre Adam Riess, unul dintre vorbitorii de la conferin??. Einstein a trebuit s? recunoasc? faptul c? articolul lui Lemaître era corect din punct de vedere matematic, dar nu era de acord cu interpretarea fizic? a preotului ?i cosmologului belgian.

Cu toate acestea, motivul pentru care Lemaître a devenit celebru este teoria sa despre ”atomul original”, care a intrat în istorie sub numele de Big-Bang. Înc? din 1931, el ?i-a dat seama c?, prin extrapolarea în timp a solu?iei cosmologice pe care o g?sise în 1927, se putea deduce c? universul se afla ini?ial într-o stare "singular?", cu densit??i foarte mari de materie ?i energie. Pentru a evita aceast? singularitate, el a emis ipoteza c? trebuie s? fi existat o faz? ini?ial? în care universul a fost închis într-un "atom original" de la care a pornit totul. În ianuarie 1933, Lemaître s-a întâlnit din nou cu Einstein la Caltech, în Pasadena. Pân? atunci, Einstein acceptase ideea unui univers în expansiune, dar era împotriva teoriei singularit??ii ini?iale ?i a începutului timpului, deoarece p?rea prea asem?n?toare cu relatarea crea?iei din Genez?.

Cu toate acestea, era vorba chiar de fundamentul modelului cosmologic cunoscut ast?zi sub numele de "Big-Bang fierbinte", care a dat startul cercet?rilor din domeniul gravita?iei cuantice (Quantum Gravity), care este înc? o problem? dificil?, arz?toare ?i dezb?tut? în comunitatea ?tiin?ific?. În acei ani (1931-1933) s-a în?eles mai bine ?i degradarea beta a nucleelor atomice, datorat? dezintegr?rii neutronilor. În concep?ia lui Lemaître, se presupunea c? "atomul originar" ar fi dat na?tere universului printr-un fenomen cuantic tipic, similar dezintegr?rii beta.

În 1933, cei doi s-au întâlnit pentru a treia oar? în Belgia, unde Einstein se refugiase în urma cre?terii nazismului în Germania. Einstein a ?inut câteva prelegeri despre teoria spinorilor, la care Lemaître a participat cu folos. Cu aceast? ocazie, se poate spune c? cei doi au devenit prieteni.

Cea de-a patra ?i ultima întâlnire a avut loc în 1935, la Princeton. Lemaître a admirat încerc?rile lui Einstein de a unifica gravita?ia cu celelalte for?e fundamentale, dar ?i-a dat seama, de asemenea - ?i, cu polite?e, i-a atras aten?ia prietenului s?u - c? astfel de încerc?ri ar putea fi împiedicate de tendin?a lui Einstein de a exclude conceptele care nu se potriveau idealului s?u estetic.

Interesant este ?i parcursul de credin?? al monseniorului George Lemaître. În tinere?e a fost ”concordist”, adic? a crezut c? adev?rurile ?tiin?ifice sunt ascunse în Sfânta Scriptur?. Mai târziu, în via?a sa de credin??, a ajuns la concluzia c? ?tiin?a ?i credin?a sunt dou? c?i separate ?i distincte. ?i-a dat seama c? este gre?it a folosi argumente ?tiin?ifice pentru a g?si urme ale existen?ei lui Dumnezeu ?i a ajuns la concluzia c? Dumnezeul Revela?iei p?streaz? anumite caracteristici din Deus Absconditus. Nu se poate descrie complet misterul lui Dumnezeu doar prin intermediul ra?iunii umane, cu atât mai pu?in doar prin adev?rul ?tiin?ific.

Conferin?a ?tiin?ific? care se desf??oar? în prezent la Castel Gandolfo se inspir? din tradi?ia de cercetare ?i dialog a lui Lemaître ?i î?i propune s? încurajeze interac?iunea între 40 de oameni de ?tiin?? din întreaga lume. Printre ace?tia se num?r? laurea?ii Premiului Nobel Adam Riess ?i Roger Penrose; cosmologii ?i fizicienii teoreticieni Andrei Linde, Joseph Silk, Wendy Freedman, Licia Verde, Cumrun Vafa, Gabriele Veneziano ?i Edward Witten, laureat al Medaliei Fields.

Subiectele în discu?ie variaz? de la a?a-numita tensiune în m?sur?torile constantei Hubble, la natura enigmatic? a singularit??ilor spa?io-temporale (inclusiv Big Bang-uri ?i g?uri negre), la undele gravita?ionale ?i la fascinanta c?utare a gravita?iei cuantice ?i leg?turile acesteia cu a?a-numitul ”entanglement” (corela?ionare cuantic?) ?i cu fundamentele teoriei cuantice.

Comitetul local de organizare a conferin?ei - format din Massimo Bianchi, Sergio Cacciatori, Matteo Galaverni, Gabriele Gionti, S.I., Fabio Scardigli - este încrez?tor c? aceast? conferin?? va înlesni apari?ia unor noi idei ?i linii de cercetare.

(Organizatorii Conferin?ei Lemaître 2024).