蜜桃交友

Massimiliano Menichetti

Pope – 1 decembrie 2023. Secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, începe lucr?rile delega?iei Sfântului Scaun la COP28, Conferin?a Na?iunilor Unite privind schimb?rile climatice, cu desf??urare la Dubai. Sosirea este programat? pentru ast?zi, 1 decembrie, zi în care Papa ar fi trebuit s? ajung? în Emiratele Arabe Unite. Sfântul P?rinte a fost îns? nevoit "cu mare regret" s? renun?e la aceast? c?l?torie pentru a evita agravarea inflama?iei pulmonare care l-a afectat în ultimele zile. 

Eminen??, Papa nu va putea lua parte la Conferin?a interna?ional? privind schimb?rile climatice, de la Dubai, a?a cum ?i-ar fi dorit. Care sunt a?tept?rile ?i speran?ele Sfântului P?rinte pentru COP28?

În inima Papei este prezent? con?tientizarea necesit??ii de a ac?iona în vederea îngrijirii casei comune, a urgen?ei unor pozi?ii curajoase ?i a unui nou impuls pentru politici locale ?i interna?ionale, astfel încât omenirea s? nu fie amenin?at? de interese partizane, mioape sau pr?d?toare. COP28 este chemat? s? dea un r?spuns clar din partea comunit??ii politice în vederea abord?rii cu hot?râre a acestei crize climatice în termenul urgent indicat de ?tiin??. Papa nu a putut merge la Dubai, dar decizia de a fi acolo, prima dat? pentru un pontif, a reie?it clar din exorta?ia apostolic? Laudate Deum, în care aminte?te c? au trecut opt ani de la publicarea scrisorii enciclice Laudato si' ?i în care a dorit s? împ?rt??easc? tuturor suferin?a planetei ?i "preocup?rile suflete?ti" pentru îngrijirea casei comune. Papa explic? faptul c? "odat? cu trecerea timpului... nu reac?ion?m suficient, întrucât lumea care ne g?zduie?te se destram? ?i poate s? se apropie de un punct de ruptur?" (nr. 3). Nu numai c? studiile ?tiin?ifice eviden?iaz? impactul grav al schimb?rilor climatice produse de comportamentul antropogen, dar în prezent a devenit un fapt cotidian asistarea, în întreaga lume, la fenomene naturale extreme care afecteaz? grav calitatea vie?ii unei mari p?r?i a popula?iei umane ?i, în special, componenta cea mai vulnerabil? la criza climatic?, care a fost cea mai pu?in responsabil? în provocarea acesteia.

Sfântul P?rinte a invocat în repetate rânduri cuvântul curaj, cerând guvernelor politici în favoarea unei ecologii integrale, pentru a proteja omul ?i casa comun?. Care sunt a?tept?rile legate de COP28?

?i în acest caz, Laudate Deum este foarte clar: "Dac? avem încredere în capacitatea fiin?elor umane de a transcende interesele lor meschine ?i de a gândi la scar? larg?, nu putem renun?a s? ne dorim ca COP28 s? duc? la o accelerare decisiv? a tranzi?iei energetice, cu angajamente efective care s? poat? fi monitorizate permanent. Aceast? conferin?? poate fi un punct de cotitur?, dovedind c? tot ceea ce s-a f?cut din 1992 încoace a fost serios ?i oportun, altfel va fi o mare dezam?gire ?i va pune în pericol tot ceea ce s-a realizat pân? acum" (n. 54).

Într-adev?r, se sper? ca COP28 s? ofere indica?ii clare pentru a încuraja aceast? accelerare. O tranzi?ie energetic? care poate fi abordat? în diverse moduri, începând cu reducerea treptat? ?i rapid? a combustibililor fosili printr-o mai mare utilizare a energiilor regenerabile ?i a eficien?ei energetice, precum ?i printr-un angajament mai mare în favoarea educa?iei ?i a unei ecologii integrale.

De fapt, este bine s? se reitereze ceea ce Sfântul P?rinte ?i Sfântul Scaun au repetat adesea: mijloacele economice ?i tehnice pentru combaterea crizei climatice sunt necesare, dar nu sunt suficiente. Este indispensabil ca acestea s? fie înso?ite de un proces educativ care s? influen?eze schimb?rile stilurilor de via?? ?i ale mijloacelor de produc?ie ?i de consum, cu scopul de a promova un model reînnoit de dezvoltare uman? integral? ?i durabil?, bazat pe grij?, fraternitate, cooperare între fiin?e umane ?i pe înt?rirea acelei alian?e între fiin?e umane ?i mediu care, a?a cum spunea Benedict al XVI-lea în Caritas in veritate, "trebuie s? reflecte iubirea creatoare a lui Dumnezeu, de la care venim ?i spre care ne îndrept?m" (nr. 50).

Papa a reiterat c? dup? conferin?a de la Paris, din 2015, a existat de fapt un declin, un dezinteres. Eminen??, a?i urm?rit îndeaproape aceste evenimente. Î?i d? lumea seama de pericole?

Criza climatic? este foarte complex?, dar este "o problem? social? global?, intim legat? de demnitatea vie?ii umane" (Laudate Deum, nr. 4). În plus, este legat? de comportamentul uman de cre?tere a emisiilor de gaze cu efect de ser? care au consecin?e pe termen lung: acestea dateaz? din perioada de dup? revolu?ia postindustrial? de la sfâr?itul secolului al XVIII-lea, dar au crescut puternic în timp: dup? cum indic? IPCC, organismul ?tiin?ific al ONU care studiaz? schimb?rile climatice, peste 42% din totalul emisiilor nete din 1850 încoace au avut loc dup? 1990. Acestea sunt intervale de timp care dep??esc cu mult ciclurile electorale scurte la care trebuie s? r?spund? politicienii. Aceasta este, cu siguran??, o prim? problem?.

În plus, începând cu anul 2015 au existat o serie de crize, gândi?i-v? doar la pandemia de Covid sau la problemele umanitare persistente care ne invadeaz? societatea. Conflictele din Ucraina ?i din regiunea israeliano-palestinian? sunt doar dou? exemple izbitoare ale modului în care conflictele localizate nu numai c? au un impact inacceptabil ?i devastator asupra popula?iilor civile locale, dar au ?i repercusiuni economice ?i sociale în întreaga lume. Aici apare o a doua problem?: aceste crize risc? s? abat? aten?ia comunit??ii interna?ionale de la problema climei.

Din p?cate, schimb?rile climatice avanseaz? ?i nu a?teapt? ca "bun?voin?a" uman? s? fie pus? în aplicare. Este necesar ca comunitatea interna?ional? nu doar s? ia act de acest lucru, ci s? realizeze în mod concret c?, în combaterea crizei climatice, fie câ?tig?m împreun?, fie pierdem împreun?. La COP26 de la Glasgow, Sfântul P?rinte a trimis un Mesaj în care a eviden?iat c? "r?nile produse omenirii [...] de fenomenul schimb?rilor climatice sunt comparabile cu cele rezultate dintr-un conflict global. La fel ca în urma celui de-al Doilea R?zboi Mondial, este necesar ca, în prezent, întreaga comunitate interna?ional? s? fac? s? devin? o prioritate punerea în aplicare a unor ac?iuni colegiale, solidare ?i cu viziune de viitor". Adev?ratul du?man care trebuie comb?tut este comportamentul iresponsabil care are repercusiuni asupra tuturor componentelor umanit??ii noastre de ast?zi ?i de mâine. R?spunsul trebuie s? fie rapid ?i unitar.

Ar fi frumos dac? COP28 ar contribui la punerea în practic? a dorin?ei exprimate de Papa Francisc în Laudato si': "În timp ce omenirea din perioada post-industrial? va fi poate amintit? ca fiind una dintre cele mai iresponsabile din istorie, este de sperat ca omenirea de la începutul secolului XXI s? fie amintit? pentru c? ?i-a asumat cu generozitate responsabilit??ile sale extrem de importante" (nr. 165). Exist? o speran?? în acest sens, deoarece omenirea posed? mijloacele ?i capacit??ile necesare pentru a-?i putea asuma astfel de responsabilit??i.

COP28 are loc în Emiratele Arabe Unite, în timp ce conflictul dintre Israel ?i Hamas este în desf??urare. Cum vede Sfântul Scaun aceast? situa?ie?

Atacul terorist comis la 7 octombrie de c?tre Hamas ?i alte organiza?ii palestiniene împotriva popula?iei din Israel a provocat o ran? grav? ?i profund? în israelieni ?i în noi to?i. Securitatea acestei popula?ii a fost grav pus? în pericol într-o manier? atât de brutal? ?i, incredibil, într-un timp atât de scurt. Sfântul P?rinte a spus-o înc? de la început: "Terorismul ?i extremismul nu ajut? la g?sirea unei solu?ii la conflictul dintre israelieni ?i palestinieni, ci alimenteaz? ura, violen?a, r?zbunarea ?i nu fac decât s? duc? la provocarea reciproc? a suferin?ei" (Audien?a general?, 11 octombrie 2023).

?i, într-adev?r, procesul de pace israeliano-palestinian, care suferea deja de încetiniri ?i stagn?ri, a devenit acum ?i mai complex. Pe de alt? parte, poate c? acesta a fost scopul terori?tilor, întrucât, a?a cum au declarat întotdeauna, mili?ienii Hamas nu au în vedere pacea cu Israelul, dimpotriv? - în mod iresponsabil - ar dori dispari?ia acestuia. Îns?, acest lucru nu corespunde voin?ei pe care Autoritatea Statului Palestinian, în special pre?edintele Mahmoud Abbas, ne-a asigurat-o întotdeauna, ?i anume, c? dore?te un dialog cu Statul Israel pentru realizarea deplin? a solu?iei celor dou? state, promovat? de atâ?ia ani de Sfântul Scaun, împreun? cu un statut special pentru Ora?ul Sfânt, Ierusalim. De aceea, sper c? în viitor vor exista c?i sincere de dialog, chiar dac? acum le v?d foarte înguste. În Gr?dinile Vaticanului se afl? acel m?slin care a fost plantat în 2014 de c?tre pre?edintele israelian Shimon Peres ?i pre?edintele palestinian Mahmoud Abbas, împreun? cu Papa Francisc ?i Patriarhul Bartolomeu. Continu?m s? îl ud?m cu apa speran?ei, care curge din rug?ciune ?i, de asemenea, din activitatea diplomatic?

Cu toate acestea, în ultimele zile am v?zut o lic?rire de lumin? în cadrul negocierilor care au permis un armisti?iu ?i eliberarea mai multor ostatici israelieni ?i nu numai. Din p?cate, ast?zi am aflat c? luptele au fost reluate. Sfântul Scaun sper? c? toate violen?ele vor înceta cât mai curând posibil. Cred c? eforturile de dialog depuse de Egipt ?i Qatar, împreun? cu Statele Unite ale Americii, sunt cu adev?rat de l?udat, al?turi de disponibilitatea guvernului israelian de a ajunge cât mai curând la o solu?ie pentru to?i ostaticii. M? bucur cu adev?rat s? v?d c? ace?ti oameni se pot reîntâlni cu familiile lor. De asemenea, m? rog pentru ?i comp?timesc angoasa celorlalte familii care înc? nu pot s?-?i îmbr??i?eze apropia?ii, înc? r?pi?i, afla?i în Gaza. Sper?m c? to?i vor fi elibera?i în curând.

În acela?i timp, situa?ia umanitar? din Fâ?ia Gaza este un motiv de mare îngrijorare pentru Sfântul Scaun. Mii de victime, vorbim de peste 15.000, r?ni?i, disp?ru?i. Se pare c? nu mai exist? niciun loc sigur, chiar ?i ?colile, spitalele ?i l?ca?urile de cult sunt folosite în mod abuziv ?i sunt disputate. Mai mult de un milion de oameni au r?mas f?r? ad?post, fiind nevoi?i s? se mute în sudul acelei mici fâ?ii de p?mânt palestinian.

Cu adev?rat l?udabil este rolul Egiptului, care furnizeaz? ?i coordoneaz? sosirea ajutoarelor umanitare, precum ?i cel al Iordaniei, Qatarului ?i Emiratelor Arabe Unite, care trimit ajutoare ?i încearc? s? sprijine popula?ia palestinian?. Nu putem uita ?i încuraj?m efortul umanitar pe care agen?iile ONU îl fac în Gaza. A?adar, ceea ce este necesar acum este ca luptele s? se opreasc? definitiv ?i s? se g?seasc? alte c?i pentru ca Hamas ?i celelalte organiza?ii palestiniene s? se dezarmeze ?i s? nu mai reprezinte o amenin?are terorist? pentru israelieni, dar ?i pentru palestinieni.

Dup? cum a spus deja Sfântul P?rinte, acest conflict, care afecteaz? ?ara Sfânt?, atinge inimile ?i sentimentele tuturor. Se simte foarte mult furia atâtor oameni pentru ceea ce s-a întâmplat la 7 octombrie, în Israel, dar ?i pentru ceea ce se întâmpl? în Gaza, iar acum pentru reac?iile oribile pe care acest conflict le produce în societ??ile din unele ??ri. M? refer în special la num?rul tot mai mare de acte de antisemitism care au avut loc în multe ??ri. A?a cum a spus Sfântul P?rinte de multe ori ?i cu mare hot?râre: antisemitismul este o negare a propriilor origini, o contradic?ie absolut?, pentru c? un cre?tin nu poate fi antisemit.

R?d?cinile noastre sunt comune. Ar fi o contradic?ie între credin?? ?i via??. ?i nu numai pentru cre?tini: pentru to?i, ap?rarea libert??ii celorlal?i de a-?i profesa credin?a este un act uman, în timp ce ultragierea acesteia este inuman?, a?a cum s-a întâmplat în cazul  ru?inos al Shoah-ului.

De asemenea, Sfântul Scaun continu? s? urm?reasc? îndeaproape r?zboiul dintre Rusia ?i Ucraina. Cum continu? activitatea diploma?iei Vaticanului în acest context?

Angajamentul Sfântului Scaun r?mâne neschimbat ?i continu? s? se concentreze asupra chestiunilor umanitare, în special asupra repatrierii minorilor ucraineni. Diferitele schimburi de informa?ii între partea ucrainean? ?i cea rus?, prin intermediul Nun?iaturii Apostolice prezente în cele dou? ??ri, au permis s? se afle despre soarta a zeci de copii. Un rezultat încurajator, ob?inut ?i datorit? implic?rii explicite a Sfântului Scaun, dup? cum a indicat Biroul Comisarului preziden?ial pentru drepturile copilului din Federa?ia Rus?, a fost repatrierea lui Bogdan Iermokhin, care a avut loc cu o sear? înainte ca acesta s? împlineasc? 18 ani. În plus, mecanismul ini?iat în urma misiunii cardinalului Zuppi este în curs de perfec?ionare, promi?ând rezultate mai bune. Sper?m c? acest efort va deschide calea dialogului ?i în privin?a altor chestiuni.

Eminen??, mai merit? s? sper?m în aceste vremuri complexe, sfâ?iate de r?zboaie, violen?? ?i lipsuri?

În fa?a tragediilor care continu? s? afecteze omenirea, ne sim?im cu to?ii ca ni?te rata?i ?i suntem tenta?i s? ced?m disper?rii ?i fatalismului. Împreun? cu Papa Francisc, vreau ?i eu s? repet "s? nu l?s?m s? ni se fure speran?a", mai ales atunci când drumul vie?ii se love?te de probleme ?i obstacole care par insurmontabile.  Bineîn?eles, speran?a cere realism. Ea cere s? spunem problemelor pe nume, ?tiind c? numeroasele crize morale, sociale, de mediu, politice ?i economice cu care ne confrunt?m sunt interconectate, iar ceea ce vedem ca fiind probleme individuale sunt de fapt o cauz? sau o consecin?? a celorlalte. Dar speran?a îndeamn?, apoi, la curajul de a ac?iona; la îndr?zneala de a lansa inima peste obstacol, de a renun?a la r?u ?i de a ie?i din spa?iul îngust al intereselor personale sau na?ionale, de a face în fiecare zi acei mici pa?i posibili de bine pentru a încerca îmbun?t??irea situa?iilor complicate ?i de a sem?na pacea, cu r?bdare ?i încreder