蜜桃交友

Papa Francisc

Reafirm aici c膬 鈥瀍ste absolut necesar s膬 se abordeze în 葲膬rile de origine cauzele care provoac膬 migra葲ia鈥� (Mesajul pentru Ziua mondial膬 a migran葲ilor 葯i refugia葲ilor 2017). Este necesar ca programele puse în aplicare în acest scop s膬 garanteze c膬, în zonele afectate de instabilitate 葯i de cele mai grave nedrept膬葲i, exist膬 spa葲iu pentru o dezvoltare autentic膬 care promoveaz膬 binele tuturor popula葲iilor, în special al copiilor, speran葲a umanit膬葲ii. Dac膬 dorim s膬 rezolv膬m o problem膬 care ne afecteaz膬 pe to葲i, trebuie s膬 o facem prin integrarea 葲膬rilor de origine, tranzit, destina葲ie 葯i de întoarcere ale migran葲ilor. În fa葲a acestei provoc膬ri, nicio 葲ar膬 nu poate fi l膬sat膬 singur膬 葯i nimeni nu se poate gândi s膬 abordeze problema în mod izolat prin legi mai restrictive 葯i mai represive, adoptate uneori sub presiunea fricii sau în c膬utarea unui avantaj electoral. Dimpotriv膬, a葯a cum vedem c膬 exist膬 o globalizare a indiferen葲ei, trebuie s膬 r膬spundem prin globalizarea carit膬葲ii 葯i a cooper膬rii, astfel încât condi葲iile migran葲ilor s膬 fie umanizate.

S膬 ne gândim la exemplele recente pe care le-am v膬zut în Europa. Rana înc膬 deschis膬 a r膬zboiului din Ucraina a determinat mii de oameni s膬 î葯i abandoneze casele, în special în primele luni ale conflictului. Dar am asistat, de asemenea, la primirea nerestric葲ionat膬 a multor 葲膬ri de frontier膬, ca în cazul Poloniei. Ceva similar s-a întâmplat în Orientul Mijlociu, unde u葯ile deschise ale unor na葲iuni precum Iordania sau Libanul continu膬 s膬 fie salvarea pentru milioane de oameni care fug de conflictele din zon膬: m膬 gândesc în special la cei care p膬r膬sesc Gaza în mijlocul foametei care i-a afectat pe fra葲ii palestinieni, în fa葲a dificult膬葲ii de a aduce alimente 葯i ajutoare pe teritoriul lor. Potrivit unor exper葲i, ceea ce se întâmpl膬 în Gaza are tr膬s膬turile unui genocid. Ar trebui s膬 se investigheze cu aten葲ie pentru a determina dac膬 se încadreaz膬 în defini葲ia tehnic膬 formulat膬 de juri葯ti 葯i de organismele interna葲ionale. Trebuie s膬 implic膬m 葲膬rile de origine ale celor mai mari fluxuri migratorii într-un nou ciclu virtuos de cre葯tere economic膬 葯i pace care s膬 includ膬 întreaga planet膬. Pentru ca migra葲ia s膬 fie o decizie cu adev膬rat liber膬, este necesar s膬 lupt膬m pentru o participare echitabil膬 la binele comun, pentru respectarea drepturilor fundamentale 葯i pentru accesul tuturor la dezvoltarea uman膬 integral膬. Numai dac膬 aceast膬 platform膬 de baz膬 este garantat膬 în toate na葲iunile lumii, vom putea spune c膬 cei care migreaz膬 o fac liber 葯i ne vom putea gândi la o solu葲ie cu adev膬rat global膬 la aceast膬 problem膬. M膬 gândesc în special la tineri, care prin migra葲ie provoac膬 adesea o dubl膬 fractur膬 în comunit膬葲ile lor de origine: una pentru c膬 î葯i pierd elementele cele mai prospere 葯i pro-active 葯i alta pentru c膬 familiile lor se destram膬.

Cu toate acestea, pentru a realiza acest scenariu, trebuie s膬 facem pasul preliminar de baz膬 de a pune cap膬t condi葲iilor inegale de schimburi comerciale dintre diferitele 葲膬ri ale lumii. În leg膬turile dintre multe din acestea, a fost stabilit膬 o anumit膬 fic葲iune care arat膬 aparen葲a unui presupus schimb comercial, dar care, de fapt, const膬 doar într-o tranzac葲ie între filiale care jefuiesc teritoriile 葲膬rilor s膬race 葯i î葯i trimit produsele 葯i veniturile c膬tre societ膬葲ile-mam膬 din 葲膬rile dezvoltate. M膬 gândesc, de exemplu, la sectoarele legate de exploatarea resurselor naturale subterane. Acestea sunt venele deschise ale acestor teritorii (Eduardo Galeano, Le vene aperte dell'America Latina, Sur, 2021).

Atunci când auzim un lider sau altul plângându-se de fluxurile migratorii din Africa c膬tre Europa, câ葲i dintre aceia葯i lideri se întreab膬 despre neocolonialismul care exist膬 葯i ast膬zi în multe na葲iuni africane?

Îmi amintesc c膬, în timpul c膬l膬toriei mele în Republica Democrat膬 Congo, în 2023, am abordat problema jefuirii de ast膬zi a unor na葲iuni: "Exist膬 acel motto care provine din incon葯tientul atâtor culturi 葯i atâtor oameni: "Africa trebuie exploatat膬", este teribil! Dup膬 cel politic, s-a declan葯at un 鈥瀋olonialism economic鈥� la fel de înrobitor. Astfel, aceast膬 葲ar膬, jefuit膬 pe scar膬 larg膬, nu poate beneficia suficient de resursele sale imense: s-a ajuns la paradoxul c膬 roadele p膬mântului s膬u o fac 鈥瀞tr膬in膬鈥� locuitorilor s膬i. Otrava l膬comiei i-a însângerat diamantele鈥� (Întâlnire cu autorit膬葲ile de la Kinshasa, 31 ianuarie 2023).

葮tim deja c膬 鈥瀟eoria efectelor favorabile鈥� (Discurs la cea de-a II-a întâlnire mondial膬 a Mi葯c膬rilor populare, 9 iulie 2015) nu func葲ioneaz膬 nici în economia unei singure 葲膬ri, nici în concertul na葲iunilor. Trebuie s膬 sprijinim 葲膬rile periferice, în multe cazuri cele de origine a migra葲iei, pentru a neutraliza practicile neo-colonizatoare care încearc膬 s膬 perpetueze asimetriile.

Odat膬 ce lumea este în m膬sur膬 s膬 încheie acorduri pentru a promova dezvoltarea local膬 a celor care altfel ar ajunge s膬 migreze, este important ca guvernan葲ii acestor 葲膬ri, chema葲i s膬 fac膬 o bun膬 politic膬, s膬 ac葲ioneze transparent, onest, prev膬z膬tor 葯i în serviciul tuturor, în special al celor mai vulnerabili.

Odat膬 primi葲i 葯i apoi proteja葲i, migran葲ii trebuie promova葲i. Cerând s膬 li se deschid膬 u葯ile, îndemn, de asemenea, s膬 se încurajeze dezvoltarea lor integral膬, s膬 li se ofere 葯ansa de a se realiza ca persoane în toate dimensiunile care alc膬tuiesc umanitatea voit膬 de Creator.

M膬 gândesc în special la pa葯ii importan葲i care trebuie f膬cu葲i pentru a încuraja integrarea socio-profesional膬 a migran葲ilor 葯i refugia葲ilor, la oportunit膬葲ile de angajare care trebuie, de asemenea, garantate solicitan葲ilor de azil de diferite tipuri 葯i, în paralel, la o ofert膬 coerent膬 de cursuri de formare lingvistic膬 葯i de cet膬葲enie activ膬, precum 葯i de informa葲ii adecvate în propria lor limb膬. În Italia avem exemplul unui tân膬r preot, preotul Mattia Ferrari, care nu numai c膬 se implic膬 în opera葲iuni de salvare pe mare, dar, de asemenea, cu grupul s膬u, asigur膬 o integrare durabil膬 葯i suportabil膬 în locul de destina葲ie.

Pe de alt膬 parte, migra葲ia bine gestionat膬 ar putea contribui la solu葲ionarea crizei grave cauzate de denatalitate în multe 葲膬ri, în special în Europa. Aceasta este o problem膬 foarte grav膬, iar persoanele care sosesc din alte na葲iuni pot contribui la rezolvarea ei dac膬 sunt pe deplin integrate 葯i nu mai sunt considerate cet膬葲eni de 鈥瀖âna a doua鈥�.

Integrarea migrantului care vine este de o importan葲膬 capital膬. Risc膬m ca ceea ce unii v膬d ca o salvare în prezent s膬 devin膬 o osând膬 pentru viitor. Genera葲iile urm膬toare ne vor mul葲umi dac膬 am reu葯it s膬 cre膬m condi葲iile unei integr膬ri necesare, dar ne vor acuza dac膬 am încurajat doar asimilarea steril膬. M膬 refer la o integrare care este comparabil膬, prin caracteristici, cu poliedrul, unde fiecare persoan膬 î葯i p膬streaz膬 propriile tr膬s膬turi; este cu totul diferit膬 de asimilare, care desconsider膬 diferen葲ele 葯i se ata葯eaz膬 cu rigiditate de propriile paradigme.

Chipul plin de speran葲膬 al unui bunic cu nepotul s膬u

Tinerii care ac葲ioneaz膬 ast膬zi peste tot în lume, ar膬tându-ne calea, se vor a葯eza mâine  pentru a transmite aceast膬 dragoste pentru P膬mânt genera葲iei urm膬toare. Noi, care ast膬zi avem deja mai mult p膬r alb, am e葯uat în administrarea crea葲iei 葯i de aceea apreciem spiritul de ini葲iativ膬 al noilor genera葲ii, care nu vor s膬 repete gre葯elile noastre 葯i se str膬duiesc s膬 lase casa comun膬 mai bun膬 decât au primit-o.

Am urm膬rit îndeaproape mobiliz膬rile masive ale studen葲ilor din mai multe ora葯e 葯i cunosc câteva dintre ac葲iunile prin care ace葯tia lupt膬 pentru o lume mai echitabil膬 葯i mai con葯tient膬 de mediul înconjur膬tor. Ace葯tia ac葲ioneaz膬 cu preocupare, entuziasm 葯i, mai presus de toate, cu sim葲ul responsabilit膬葲ii fa葲膬 de schimbarea urgent膬 de direc葲ie care ne este impus膬 de problemele generate de actuala criz膬 etic膬 葯i socio-ambiental膬. Timpul e pe sfâr葯ite, nu mai avem prea mult timp s膬 salv膬m planeta, iar ei merg, ies 葯i iau atitudine. 葮i nu o fac doar pentru ei, o fac pentru noi 葯i pentru cei care vor veni dup膬 ei.

Exist膬 mai multe exemple ale modului în care acest dialog între genera葲ii poate duce la o alian葲膬 aplicat膬 îngrijirii casei comune. M膬 gândesc la câteva proiecte care se preocup膬 s膬 transmit膬 patrimoniul de cuno葯tin葲e 葯i valorile produc葲iei alimentare locale pe care le-au avut bunicii no葯tri, pentru a le aplica cu ajutorul mijloacelor pe care le avem ast膬zi pentru a face progrese în ap膬rarea 葯i promovarea biodiversit膬葲ii alimentare. Ace葯tia sunt anima葲i de dorin葲a de a se întoarce la p膬mânt 葯i de a-l cultiva, f膬r膬 s膬-l exploateze, folosind tehnici 葯i metode în totalitate ecologice.

Într-o lume din ce în ce mai frenetic膬 葯i 鈥瀌e unic膬 folosin葲膬鈥�, aceste ini葲iative ajut膬 oamenii s膬 nu piard膬 leg膬tura cu hrana 葯i cu tradi葲iile locale asociate acesteia. Ele sunt în contra-tendin葲膬, dar nu neap膬rat regresive; mai degrab膬, ele urm膬resc s膬 recupereze rela葲ia dintre alimente 葯i leg膬turile sociale. În Italia, Carlo Petrini 葯i mi葯carea sa care militeaz膬 pentru slow food au f膬cut mari progrese în aceast膬 direc葲ie. Pe lâng膬 beneficiile pe care lumea le poate ob葲ine din aceast膬 nou膬 alian葲膬 în ceea ce prive葯te grija fa葲膬 de planet膬, nu exist膬 nicio îndoial膬 c膬 o întâlnire mai asidu膬 între tineri 葯i b膬trâni va reduce posibilitatea apari葲iei tragediilor belice 葯i umanitare care au marcat secolul trecut.

Cei care nu-葯i cunosc istoria sunt condamna葲i s膬 o repete. Nimeni mai mult decât b膬trânii no葯tri nu ne poate oferi o m膬rturie vie a anumitor evenimente care nu vrem s膬 se mai întâmple niciodat膬 pe planeta noastr膬. Aceast膬 Europ膬, care de aproape trei ani este epicentrul unui al treilea r膬zboi mondial pe buc膬葲i pe care îl tr膬im în prezent, este continentul care în secolul trecut a tr膬it treizeci de ani cufundat în r膬zboaie fratricide 葯i apoi a cunoscut separ膬ri dureroase ale popoarelor înfr膬葲ite atunci când a c膬zut Zidul Berlinului. Nu poate fi o coinciden葲膬 faptul c膬 aceste noi vânturi de r膬zboi sufl膬 în Lumea Veche când rândurile martorilor direc葲i ai barbariei totalitarismului sunt din ce în ce mai sub葲iri sau, chiar mai r膬u, când ace葯tia sunt marginaliza葲i, ca ni葯te piese de muzeu incapabile s膬 aduc膬 m膬rturiile lor pre葲ioase - pe care mul葲i le poart膬 chiar pe propria piele - în dezbaterile care marcheaz膬 agenda politic膬 de ast膬zi, la fel ca în urm膬 cu aproape o sut膬 de ani.

Speran葲a are întotdeauna o fa葲膬 uman膬

Acesta va fi primul jubileu marcat de apari葲ia noilor tehnologii 葯i va avea loc în mijlocul unei urgen葲e climatice precum cea cu care ne confrunt膬m în prezent. Vedem în fiecare zi cum casa noastr膬 comun膬 ne cere s膬 spunem 鈥滱junge!鈥� stilului nostru de via葲膬 care for葲eaz膬 planeta dincolo de limitele sale 葯i provoac膬 eroziunea solului, dispari葲ia câmpurilor, extinderea de葯erturilor, acidificarea m膬rilor 葯i intensificarea furtunilor 葯i a altor fenomene climatice intense. Este strig膬tul P膬mântului care ne provoac膬. În Scripturi, în timpul Jubileului, poporul lui Dumnezeu era invitat s膬 se odihneasc膬 de munca obi葯nuit膬, pentru a permite P膬mântului s膬 se regenereze 葯i lumii s膬 se reorganizeze, datorit膬 sc膬derii consumului obi葯nuit. S膬 ne amintim cuvintele lui Dumnezeu adresate lui Moise pe Muntele Sinai: 鈥濻膬 consacra牛i anul al cincizecilea 艧i s膬 vesti牛i libertatea în 牛ar膬 pentru to牛i locuitorii ei: s膬 fie pentru voi an jubiliar; fiecare dintre voi s膬-艧i primeasc膬 înapoi proprietatea 艧i fiecare s膬 se întoarc膬 în familia lui! Anul al cincizecilea s膬 fie pentru voi an jubiliar: s膬 nu sem膬na牛i, s膬 nu secera牛i ceea ce cre艧te de la sine 艧i s膬 nu culege牛i via net膬iat膬! Este jubileu: s膬 fie sfânt pentru voi! S膬 mânca牛i din roadele câmpului!鈥� (Lev 25,10-12).

Suntem chema葲i s膬 adopt膬m stiluri de via葲膬 echitabile 葯i durabile care s膬 ofere P膬mântului odihna pe care o merit膬, precum 葯i mijloace de subzisten葲膬 suficiente pentru to葲i, care s膬 nu distrug膬 ecosistemele care ne sus葲in. Chiar 葯i înainte de pandemie, am considerat necesar s膬 鈥瀝eflect膬m asupra stilurilor noastre de via葲膬 葯i asupra modului în care alegerile noastre zilnice în ceea ce prive葯te hrana, consumul, c膬l膬toriile, utilizarea apei, a energiei 葯i a multor bunuri materiale sunt adesea nechibzuite 葯i d膬un膬toare鈥� (Mesajul pentru Ziua mondial膬 de rug膬ciune pentru îngrijirea crea葲iei, 1 septembrie 2019). Acum ad膬ug膬m necesitatea unei reflec葲ii care s膬 includ膬 葯i viitorul noilor tehnologii 葯i deciziile pe care le vom lua, ca umanitate, astfel încât acestea s膬 nu fie incompatibile cu o lume a fraternit膬葲ii 葯i a speran葲ei.

Suntem chema葲i s膬 ie葯im din zona noastr膬 de confort 葯i s膬 g膬sim solu葲ii 葯i alternative creative, astfel încât planeta s膬 mai poat膬 fi locuit膬 葯i existen葲a noastr膬 pe P膬mânt s膬 nu fie pus膬 în pericol. Problemele noi necesit膬 solu葲ii noi. Trebuie s膬 medit膬m asupra dilemelor etice ridicate de utilizarea omniprezent膬 a tehnologiei, apelând la cunoa葯terea integrat膬 pentru a împiedica paradigma tehnocratic膬 s膬 continue s膬 domneasc膬.

Demnitatea fiec膬rui b膬rbat 葯i a fiec膬rei femei s膬 fie preocuparea noastr膬 central膬 în construirea unui viitor din care nimeni s膬 nu fie exclus. Nu mai este vorba doar de a asigura continuitatea speciei umane pe o planet膬 din ce în ce mai amenin葲at膬, ci de a ne asigura c膬 aceast膬 via葲膬 este respectat膬 în orice moment. 葮i dac膬 în fa葲a problemei mediului nu am reu葯it s膬 reac葲ion膬m la timp, o putem face în fa葲a a ceea ce este perceput ca una dintre cele mai profunde transform膬ri din istoria recent膬 a omenirii, p膬trunderea Inteligen葲ei Artificiale în toate domeniile vie葲ii noastre cotidiene.

De aici vine chemarea de a fi pelerini ai speran葲ei. Îmi place imaginea pelerinului, 鈥瀋el care se descentreaz膬 葯i astfel poate transcende. El iese din sine, se deschide spre un nou orizont, iar când se întoarce acas膬 nu mai este acela葯i 葯i nici casa lui nu va mai fi la fel鈥� (鈥漅itorniamo a sognare鈥�, Ed. Piemme, 2020). De altfel, c膬l膬toria pelerinului nu este un fapt individual, ci unul comunitar, ea marcheaz膬 un dinamism în cre葯tere care tinde mereu spre cruce, care ne ofer膬 mereu certitudinea prezen葲ei 葯i siguran葲a speran葲ei. Plecarea în c膬l膬torie 鈥瀍ste tipic膬 celor care merg în c膬utarea sensului vie葲ii鈥� (Bula jubiliar膬 2025).

Aminti葲i-v膬 ce v-am spus la început: speran葲a este ancora noastr膬 葯i pânza noastr膬. S膬 ne l膬s膬m purta葲i de ea pentru a porni în pelerinaj spre construirea acelei lumi mai fraterne la care vis膬m, în care demnitatea fiin葲ei umane prevaleaz膬 asupra oric膬rei dezbin膬ri 葯i este în armonie cu planeta-mam膬.

Publicat膬 pentru Edizioni Piemme de Mondadori Libri S.p.A. © 2024 Mondadori Libri S.p.A., Milano (176 pagini, 17,90 鈧�)