ÃÛÌÒ½»ÓÑ

Papa Francisc

Reafirm aici c? ?este absolut necesar s? se abordeze în ??rile de origine cauzele care provoac? migra?ia¡± (Mesajul pentru Ziua mondial? a migran?ilor ?i refugia?ilor 2017). Este necesar ca programele puse în aplicare în acest scop s? garanteze c?, în zonele afectate de instabilitate ?i de cele mai grave nedrept??i, exist? spa?iu pentru o dezvoltare autentic? care promoveaz? binele tuturor popula?iilor, în special al copiilor, speran?a umanit??ii. Dac? dorim s? rezolv?m o problem? care ne afecteaz? pe to?i, trebuie s? o facem prin integrarea ??rilor de origine, tranzit, destina?ie ?i de întoarcere ale migran?ilor. În fa?a acestei provoc?ri, nicio ?ar? nu poate fi l?sat? singur? ?i nimeni nu se poate gândi s? abordeze problema în mod izolat prin legi mai restrictive ?i mai represive, adoptate uneori sub presiunea fricii sau în c?utarea unui avantaj electoral. Dimpotriv?, a?a cum vedem c? exist? o globalizare a indiferen?ei, trebuie s? r?spundem prin globalizarea carit??ii ?i a cooper?rii, astfel încât condi?iile migran?ilor s? fie umanizate.

S? ne gândim la exemplele recente pe care le-am v?zut în Europa. Rana înc? deschis? a r?zboiului din Ucraina a determinat mii de oameni s? î?i abandoneze casele, în special în primele luni ale conflictului. Dar am asistat, de asemenea, la primirea nerestric?ionat? a multor ??ri de frontier?, ca în cazul Poloniei. Ceva similar s-a întâmplat în Orientul Mijlociu, unde u?ile deschise ale unor na?iuni precum Iordania sau Libanul continu? s? fie salvarea pentru milioane de oameni care fug de conflictele din zon?: m? gândesc în special la cei care p?r?sesc Gaza în mijlocul foametei care i-a afectat pe fra?ii palestinieni, în fa?a dificult??ii de a aduce alimente ?i ajutoare pe teritoriul lor. Potrivit unor exper?i, ceea ce se întâmpl? în Gaza are tr?s?turile unui genocid. Ar trebui s? se investigheze cu aten?ie pentru a determina dac? se încadreaz? în defini?ia tehnic? formulat? de juri?ti ?i de organismele interna?ionale. Trebuie s? implic?m ??rile de origine ale celor mai mari fluxuri migratorii într-un nou ciclu virtuos de cre?tere economic? ?i pace care s? includ? întreaga planet?. Pentru ca migra?ia s? fie o decizie cu adev?rat liber?, este necesar s? lupt?m pentru o participare echitabil? la binele comun, pentru respectarea drepturilor fundamentale ?i pentru accesul tuturor la dezvoltarea uman? integral?. Numai dac? aceast? platform? de baz? este garantat? în toate na?iunile lumii, vom putea spune c? cei care migreaz? o fac liber ?i ne vom putea gândi la o solu?ie cu adev?rat global? la aceast? problem?. M? gândesc în special la tineri, care prin migra?ie provoac? adesea o dubl? fractur? în comunit??ile lor de origine: una pentru c? î?i pierd elementele cele mai prospere ?i pro-active ?i alta pentru c? familiile lor se destram?.

Cu toate acestea, pentru a realiza acest scenariu, trebuie s? facem pasul preliminar de baz? de a pune cap?t condi?iilor inegale de schimburi comerciale dintre diferitele ??ri ale lumii. În leg?turile dintre multe din acestea, a fost stabilit? o anumit? fic?iune care arat? aparen?a unui presupus schimb comercial, dar care, de fapt, const? doar într-o tranzac?ie între filiale care jefuiesc teritoriile ??rilor s?race ?i î?i trimit produsele ?i veniturile c?tre societ??ile-mam? din ??rile dezvoltate. M? gândesc, de exemplu, la sectoarele legate de exploatarea resurselor naturale subterane. Acestea sunt venele deschise ale acestor teritorii (Eduardo Galeano, Le vene aperte dell'America Latina, Sur, 2021).

Atunci când auzim un lider sau altul plângându-se de fluxurile migratorii din Africa c?tre Europa, câ?i dintre aceia?i lideri se întreab? despre neocolonialismul care exist? ?i ast?zi în multe na?iuni africane?

Îmi amintesc c?, în timpul c?l?toriei mele în Republica Democrat? Congo, în 2023, am abordat problema jefuirii de ast?zi a unor na?iuni: "Exist? acel motto care provine din incon?tientul atâtor culturi ?i atâtor oameni: "Africa trebuie exploatat?", este teribil! Dup? cel politic, s-a declan?at un ?colonialism economic¡± la fel de înrobitor. Astfel, aceast? ?ar?, jefuit? pe scar? larg?, nu poate beneficia suficient de resursele sale imense: s-a ajuns la paradoxul c? roadele p?mântului s?u o fac ?str?in?¡± locuitorilor s?i. Otrava l?comiei i-a însângerat diamantele¡± (Întâlnire cu autorit??ile de la Kinshasa, 31 ianuarie 2023).

?tim deja c? ?teoria efectelor favorabile¡± (Discurs la cea de-a II-a întâlnire mondial? a Mi?c?rilor populare, 9 iulie 2015) nu func?ioneaz? nici în economia unei singure ??ri, nici în concertul na?iunilor. Trebuie s? sprijinim ??rile periferice, în multe cazuri cele de origine a migra?iei, pentru a neutraliza practicile neo-colonizatoare care încearc? s? perpetueze asimetriile.

Odat? ce lumea este în m?sur? s? încheie acorduri pentru a promova dezvoltarea local? a celor care altfel ar ajunge s? migreze, este important ca guvernan?ii acestor ??ri, chema?i s? fac? o bun? politic?, s? ac?ioneze transparent, onest, prev?z?tor ?i în serviciul tuturor, în special al celor mai vulnerabili.

Odat? primi?i ?i apoi proteja?i, migran?ii trebuie promova?i. Cerând s? li se deschid? u?ile, îndemn, de asemenea, s? se încurajeze dezvoltarea lor integral?, s? li se ofere ?ansa de a se realiza ca persoane în toate dimensiunile care alc?tuiesc umanitatea voit? de Creator.

M? gândesc în special la pa?ii importan?i care trebuie f?cu?i pentru a încuraja integrarea socio-profesional? a migran?ilor ?i refugia?ilor, la oportunit??ile de angajare care trebuie, de asemenea, garantate solicitan?ilor de azil de diferite tipuri ?i, în paralel, la o ofert? coerent? de cursuri de formare lingvistic? ?i de cet??enie activ?, precum ?i de informa?ii adecvate în propria lor limb?. În Italia avem exemplul unui tân?r preot, preotul Mattia Ferrari, care nu numai c? se implic? în opera?iuni de salvare pe mare, dar, de asemenea, cu grupul s?u, asigur? o integrare durabil? ?i suportabil? în locul de destina?ie.

Pe de alt? parte, migra?ia bine gestionat? ar putea contribui la solu?ionarea crizei grave cauzate de denatalitate în multe ??ri, în special în Europa. Aceasta este o problem? foarte grav?, iar persoanele care sosesc din alte na?iuni pot contribui la rezolvarea ei dac? sunt pe deplin integrate ?i nu mai sunt considerate cet??eni de ?mâna a doua¡±.

Integrarea migrantului care vine este de o importan?? capital?. Risc?m ca ceea ce unii v?d ca o salvare în prezent s? devin? o osând? pentru viitor. Genera?iile urm?toare ne vor mul?umi dac? am reu?it s? cre?m condi?iile unei integr?ri necesare, dar ne vor acuza dac? am încurajat doar asimilarea steril?. M? refer la o integrare care este comparabil?, prin caracteristici, cu poliedrul, unde fiecare persoan? î?i p?streaz? propriile tr?s?turi; este cu totul diferit? de asimilare, care desconsider? diferen?ele ?i se ata?eaz? cu rigiditate de propriile paradigme.

Chipul plin de speran?? al unui bunic cu nepotul s?u

Tinerii care ac?ioneaz? ast?zi peste tot în lume, ar?tându-ne calea, se vor a?eza mâine  pentru a transmite aceast? dragoste pentru P?mânt genera?iei urm?toare. Noi, care ast?zi avem deja mai mult p?r alb, am e?uat în administrarea crea?iei ?i de aceea apreciem spiritul de ini?iativ? al noilor genera?ii, care nu vor s? repete gre?elile noastre ?i se str?duiesc s? lase casa comun? mai bun? decât au primit-o.

Am urm?rit îndeaproape mobiliz?rile masive ale studen?ilor din mai multe ora?e ?i cunosc câteva dintre ac?iunile prin care ace?tia lupt? pentru o lume mai echitabil? ?i mai con?tient? de mediul înconjur?tor. Ace?tia ac?ioneaz? cu preocupare, entuziasm ?i, mai presus de toate, cu sim?ul responsabilit??ii fa?? de schimbarea urgent? de direc?ie care ne este impus? de problemele generate de actuala criz? etic? ?i socio-ambiental?. Timpul e pe sfâr?ite, nu mai avem prea mult timp s? salv?m planeta, iar ei merg, ies ?i iau atitudine. ?i nu o fac doar pentru ei, o fac pentru noi ?i pentru cei care vor veni dup? ei.

Exist? mai multe exemple ale modului în care acest dialog între genera?ii poate duce la o alian?? aplicat? îngrijirii casei comune. M? gândesc la câteva proiecte care se preocup? s? transmit? patrimoniul de cuno?tin?e ?i valorile produc?iei alimentare locale pe care le-au avut bunicii no?tri, pentru a le aplica cu ajutorul mijloacelor pe care le avem ast?zi pentru a face progrese în ap?rarea ?i promovarea biodiversit??ii alimentare. Ace?tia sunt anima?i de dorin?a de a se întoarce la p?mânt ?i de a-l cultiva, f?r? s?-l exploateze, folosind tehnici ?i metode în totalitate ecologice.

Într-o lume din ce în ce mai frenetic? ?i ?de unic? folosin??¡±, aceste ini?iative ajut? oamenii s? nu piard? leg?tura cu hrana ?i cu tradi?iile locale asociate acesteia. Ele sunt în contra-tendin??, dar nu neap?rat regresive; mai degrab?, ele urm?resc s? recupereze rela?ia dintre alimente ?i leg?turile sociale. În Italia, Carlo Petrini ?i mi?carea sa care militeaz? pentru slow food au f?cut mari progrese în aceast? direc?ie. Pe lâng? beneficiile pe care lumea le poate ob?ine din aceast? nou? alian?? în ceea ce prive?te grija fa?? de planet?, nu exist? nicio îndoial? c? o întâlnire mai asidu? între tineri ?i b?trâni va reduce posibilitatea apari?iei tragediilor belice ?i umanitare care au marcat secolul trecut.

Cei care nu-?i cunosc istoria sunt condamna?i s? o repete. Nimeni mai mult decât b?trânii no?tri nu ne poate oferi o m?rturie vie a anumitor evenimente care nu vrem s? se mai întâmple niciodat? pe planeta noastr?. Aceast? Europ?, care de aproape trei ani este epicentrul unui al treilea r?zboi mondial pe buc??i pe care îl tr?im în prezent, este continentul care în secolul trecut a tr?it treizeci de ani cufundat în r?zboaie fratricide ?i apoi a cunoscut separ?ri dureroase ale popoarelor înfr??ite atunci când a c?zut Zidul Berlinului. Nu poate fi o coinciden?? faptul c? aceste noi vânturi de r?zboi sufl? în Lumea Veche când rândurile martorilor direc?i ai barbariei totalitarismului sunt din ce în ce mai sub?iri sau, chiar mai r?u, când ace?tia sunt marginaliza?i, ca ni?te piese de muzeu incapabile s? aduc? m?rturiile lor pre?ioase - pe care mul?i le poart? chiar pe propria piele - în dezbaterile care marcheaz? agenda politic? de ast?zi, la fel ca în urm? cu aproape o sut? de ani.

Speran?a are întotdeauna o fa?? uman?

Acesta va fi primul jubileu marcat de apari?ia noilor tehnologii ?i va avea loc în mijlocul unei urgen?e climatice precum cea cu care ne confrunt?m în prezent. Vedem în fiecare zi cum casa noastr? comun? ne cere s? spunem ¡±Ajunge!¡± stilului nostru de via?? care for?eaz? planeta dincolo de limitele sale ?i provoac? eroziunea solului, dispari?ia câmpurilor, extinderea de?erturilor, acidificarea m?rilor ?i intensificarea furtunilor ?i a altor fenomene climatice intense. Este strig?tul P?mântului care ne provoac?. În Scripturi, în timpul Jubileului, poporul lui Dumnezeu era invitat s? se odihneasc? de munca obi?nuit?, pentru a permite P?mântului s? se regenereze ?i lumii s? se reorganizeze, datorit? sc?derii consumului obi?nuit. S? ne amintim cuvintele lui Dumnezeu adresate lui Moise pe Muntele Sinai: ?S? consacra?i anul al cincizecilea ?i s? vesti?i libertatea în ?ar? pentru to?i locuitorii ei: s? fie pentru voi an jubiliar; fiecare dintre voi s?-?i primeasc? înapoi proprietatea ?i fiecare s? se întoarc? în familia lui! Anul al cincizecilea s? fie pentru voi an jubiliar: s? nu sem?na?i, s? nu secera?i ceea ce cre?te de la sine ?i s? nu culege?i via net?iat?! Este jubileu: s? fie sfânt pentru voi! S? mânca?i din roadele câmpului!¡± (Lev 25,10-12).

Suntem chema?i s? adopt?m stiluri de via?? echitabile ?i durabile care s? ofere P?mântului odihna pe care o merit?, precum ?i mijloace de subzisten?? suficiente pentru to?i, care s? nu distrug? ecosistemele care ne sus?in. Chiar ?i înainte de pandemie, am considerat necesar s? ?reflect?m asupra stilurilor noastre de via?? ?i asupra modului în care alegerile noastre zilnice în ceea ce prive?te hrana, consumul, c?l?toriile, utilizarea apei, a energiei ?i a multor bunuri materiale sunt adesea nechibzuite ?i d?un?toare¡± (Mesajul pentru Ziua mondial? de rug?ciune pentru îngrijirea crea?iei, 1 septembrie 2019). Acum ad?ug?m necesitatea unei reflec?ii care s? includ? ?i viitorul noilor tehnologii ?i deciziile pe care le vom lua, ca umanitate, astfel încât acestea s? nu fie incompatibile cu o lume a fraternit??ii ?i a speran?ei.

Suntem chema?i s? ie?im din zona noastr? de confort ?i s? g?sim solu?ii ?i alternative creative, astfel încât planeta s? mai poat? fi locuit? ?i existen?a noastr? pe P?mânt s? nu fie pus? în pericol. Problemele noi necesit? solu?ii noi. Trebuie s? medit?m asupra dilemelor etice ridicate de utilizarea omniprezent? a tehnologiei, apelând la cunoa?terea integrat? pentru a împiedica paradigma tehnocratic? s? continue s? domneasc?.

Demnitatea fiec?rui b?rbat ?i a fiec?rei femei s? fie preocuparea noastr? central? în construirea unui viitor din care nimeni s? nu fie exclus. Nu mai este vorba doar de a asigura continuitatea speciei umane pe o planet? din ce în ce mai amenin?at?, ci de a ne asigura c? aceast? via?? este respectat? în orice moment. ?i dac? în fa?a problemei mediului nu am reu?it s? reac?ion?m la timp, o putem face în fa?a a ceea ce este perceput ca una dintre cele mai profunde transform?ri din istoria recent? a omenirii, p?trunderea Inteligen?ei Artificiale în toate domeniile vie?ii noastre cotidiene.

De aici vine chemarea de a fi pelerini ai speran?ei. Îmi place imaginea pelerinului, ?cel care se descentreaz? ?i astfel poate transcende. El iese din sine, se deschide spre un nou orizont, iar când se întoarce acas? nu mai este acela?i ?i nici casa lui nu va mai fi la fel¡± (¡±Ritorniamo a sognare¡±, Ed. Piemme, 2020). De altfel, c?l?toria pelerinului nu este un fapt individual, ci unul comunitar, ea marcheaz? un dinamism în cre?tere care tinde mereu spre cruce, care ne ofer? mereu certitudinea prezen?ei ?i siguran?a speran?ei. Plecarea în c?l?torie ?este tipic? celor care merg în c?utarea sensului vie?ii¡± (Bula jubiliar? 2025).

Aminti?i-v? ce v-am spus la început: speran?a este ancora noastr? ?i pânza noastr?. S? ne l?s?m purta?i de ea pentru a porni în pelerinaj spre construirea acelei lumi mai fraterne la care vis?m, în care demnitatea fiin?ei umane prevaleaz? asupra oric?rei dezbin?ri ?i este în armonie cu planeta-mam?.

Publicat? pentru Edizioni Piemme de Mondadori Libri S.p.A. © 2024 Mondadori Libri S.p.A., Milano (176 pagini, 17,90 €)