Papa Francisc: Bibliotecile să fie locuri de pace și oaze de întâlnire
Cetatea Vaticanului – E. Asmarandei
16 noiembrie 2024 – Pope. „Cel mai grav risc este ca războiul mondial, pe bucăți, pe care îl trăim, să încetinească progresul la care voi înșivă sunteți martori; războiul distruge totul!”. Papa Francisc a evidențiat acest cost dramatic, cauzat de conflictele care fac ravagii în lume, adresându-se, sâmbătă, 16 noiembrie a.c., participanților la conferința promovată de Biblioteca Apostolică a Vaticanului și intitulată: „Conservata et perlecta aliis tradere. Biblioteci în dialog”.
”Sunt foarte bucuros pentru această întâlnire”, a spus papa, ”care exprimă deschiderea Bibliotecii Apostolice a Vaticanului către lume. O deschidere pe care i-am cerut-o în mod expres monseniorului Zani, atunci când l-am chemat în această slujire”.
Papa Francisc a dorit să salute în mod special pe reprezentanții a douăzeci și trei de Biblioteci renumite din întreaga lume, care au luat parte la conferință. ”Biblioteca Apostolică a Vaticanului a dorit să se angajeze în dialog cu instituții apropiate și să dezbată o serie de aspecte-cheie, lansând discuții care sper că vor continua în numele îmbogățirii culturale reciproce”, a subliniat pontiful.
”Acest dialog”, a evidențiat papa, ”purtat în termeni concreți pe teme bine definite, va ajuta pe toată lumea să dezvolte mai bine potențialul educațional și cultural al bibliotecilor dumneavoastră, în vremurile noi pe care le trăim. Într-adevăr, acestea sunt chemate să transmită patrimoniul trecutului într-un mod semnificativ pentru noile generații, care trăiesc într-o cultură lichidă și, prin urmare, au nevoie de medii solide, formative, primitoare și incluzive pentru a putea elabora noi sinteze, capabile să se implice în prezent și să privească spre viitor cu speranță. Misiunea dumneavoastră, este cu adevărat frumoasă!”
În discursul său, pontiful a dorit să evidențieze o figură emblematică a Bibliotecii Apostolice a Vaticanului: ”În acest sens, aș dori să vă propun, ca figură de referință, pe cea a papei Pius al XI-lea, Achille Ratti, pe care, unii cercetători îl numesc ”papa bibliotecar”. Om activ și practic, implicat în domeniile științei și mass-mediei, a promovat importanța bibliotecilor într-un moment istoric extrem de dificil, între cele două războaie mondiale. În timp ce cultura europeană degenerase în ideologii opuse, papa a dotat Biblioteca Vaticanului cu noi spații; a încurajat catalogarea sistematică; a deschis o școală practică pentru bibliotecari. Pius al XI-lea ne dă de gândit pentru ingeniozitatea, curajul și concretețea operei pe care a realizat-o”.
”Într-adevăr”, a spus papa, ”tehnologia a schimbat considerabil munca bibliotecarilor, făcând-o mai variată și mai rapidă. Resursele media și informaționale au deschis căi care erau de neconceput în urmă cu câțiva ani. Sistemele de studiu, catalogare și utilizarea resurselor bibliotecilor s-au înmulțit. Toate acestea aduc beneficii, dar și unele riscuri. Cel mai mare risc este ca războiul mondial, pe bucăți, pe care îl trăim, să încetinească progresul la care sunteți martori; riscul ca armele costisitoare să priveze cultura de mijloacele de care are nevoie pentru a se răspândi; posibilele conflicte riscă să împiedice studenții să învețe și să cerceteze, distrugând școli, universități și proiecte educaționale. Războiul distruge totul! Multe instituții culturale se găsesc astfel fără apărare în fața violenței războiului. De câte ori s-a întâmplat deja acest lucru în trecut! Să ne străduim să ne asigurăm că nu se va mai întâmpla niciodată: la ciocnirea civilizațiilor, colonialismul ideologic și ștergerea memoriei, să răspundem cu grija față de cultură. Ar fi grav dacă, pe lângă numeroasele bariere dintre state, ar fi ridicate și ziduri virtuale. În acest sens, dumneavoastră, bibliotecarii, aveți un rol important nu numai în apărarea patrimoniului istoric, ci și în promovarea cunoașterii. Vă încurajez să continuați să lucrați pentru a vă asigura că instituțiile dumneavoastră sunt locuri de pace, oaze de întâlnire și discuții libere”.
În final, papa Francisc a dorit să ofere celor prezenți, patru criterii pe care le-a propus în Exortația apostolică Evangelii gaudium (cf. n. 222-237): ”Primul criteriu: timpul să fie superior spațiului. Dețineți depozite imense de cunoștințe: fie ca acestea să devină locuri în care timpul este dedicat reflecției, deschizându-se spre dimensiunea spirituală. Fie ca, astfel, să încurajați studiile pe termen lung, fără obsesia rezultatelor imediate, favorizând în tăcere și meditație creșterea unui nou umanism. Al doilea criteriu: unitatea prevalează asupra conflictului. Cercetarea academică dă naștere în mod inevitabil la momente de controversă, care trebuie să se desfășoare în cadrul unei dezbateri serioase, pentru a nu duce la întârzieri. Bibliotecile trebuie să fie deschise tuturor domeniilor de cunoaștere, mărturisind o comuniune de scopuri între diferite perspective. Al treilea criteriu: realitatea este mai importantă decât ideea. Concretețea alegerilor și atenția față de realitate este bine să crească în strânsă legătură cu abordarea critică, pentru a evita orice falsă opoziție între gândire și experiență, între fapte și principii, între practică și teorie. Există un primat al realității pe care reflecția trebuie să îl onoreze întotdeauna dacă dorește să caute cu sinceritate adevărul. Și cel de-al patrulea criteriu: întregul este mai mare decât partea. Suntem chemați să armonizăm tensiunea dintre local și global, amintindu-ne că nimeni nu este izolat, ci fiecare persoană trăiește din legături și rețele sociale, la care să participe cu responsabilitate”.
Oferind binecuvântarea apostolică celor prezenți, papa Francisc i-a încurajat spunându-le: ”nu vă temeți de complexitatea lumii în care suntem chemați să lucrăm! Fie ca ceea ce ați împărtășit să ajute la creșterea, în Bibliotecile voastre, a „cărturarilor” înțelepți lăudați de Domnul, care scot din tezaurul lor lucruri noi şi vechi, spre binele tuturor”. (cf. Mt 13,52).