Mesajul papei Francisc la Ziua mondial? de rug?ciune pentru voca?ii din 2024
Cetatea Vaticanului – 19 martie 2024
V? oferim aici, în traducerea noastr? de lucru, mesajul papei Francisc, care arab?, italian?, francez?, englez?, german?, polon?, spaniol? ?i portughez?.
MESAJUL SFÂNTULUI P?RINTE
la a 61-a Zi mondial? de rug?ciune pentru voca?ii
21 aprilie 2024
Chema?i s? sem?n?m speran?a ?i s? construim pacea
«Dragi fra?i ?i surori!
Ziua mondial? de rug?ciune pentru voca?ii ne invit?, an de an, s? consider?m darul pre?ios al chem?rii pe care Domnul o adreseaz? fiec?ruia dintre noi, poporul s?u credincios aflat pe cale, pentru ca s? lu?m parte la planul s?u de iubire ?i s? întruchip?m frumuse?ea Evangheliei în diferite st?ri de via??. A asculta chemarea divin?, departe de a fi o datorie impus? din exterior, poate în numele unui ideal religios, este în schimb cel mai sigur mod pe care îl avem de a alimenta dorin?a de fericire pe care o purt?m în noi: via?a noastr? se realizeaz? ?i se împline?te atunci când descoperim cine suntem, care sunt calit??ile noastre, în ce domeniu le putem face s? aduc? roade, ce drum putem urma pentru a deveni semn ?i instrument de iubire, de primire, de frumuse?e ?i de pace, în contextele în care tr?im.
Astfel, aceast? Zi este întotdeauna o frumoas? ocazie de a ne aminti cu recuno?tin?? în fa?a Domnului de angajamentul fidel, zilnic ?i adesea nev?zut al celor care au îmbr??i?at o chemare care cuprinde întreaga lor via??. M? gândesc la mamele ?i ta?ii care nu se îngrijesc în primul rând de ei în?i?i ?i nu urmeaz? curentul unui stil superficial, ci î?i pun via?a în slujba îngrijirii rela?iilor, cu iubire ?i gratuitate, deschizându-se la darul vie?ii ?i punându-se în slujba copiilor ?i a cre?terii lor. M? gândesc la to?i cei care î?i desf??oar? activitatea cu d?ruire ?i spirit de cooperare; la cei care se angajeaz?, în diferite domenii ?i moduri, pentru a construi o lume mai dreapt?, o economie mai solidar?, o politic? mai echitabil?, o societate mai uman?: la to?i b?rba?ii ?i femeile de bun?voin?? care se dedic? binelui comun. M? gândesc la persoanele consacrate, care î?i ofer? via?a Domnului în t?cerea rug?ciunii, dar ?i în activitatea apostolic?, uneori în locuri de frontier? ?i f?r? economisire de energii, realizându-?i în mod creativ carisma ?i punând-o la dispozi?ia celor pe care îi întâlnesc. M? gândesc, de asemenea, la cei care au acceptat chemarea la preo?ie ?i se dedic? vestirii Evangheliei ?i î?i frâng via?a, împreun? cu Pâinea euharistic?, pentru fra?ii ?i surorile lor, sem?nând speran?? ?i ar?tând tuturor frumuse?ea Împ?r??iei lui Dumnezeu.
Tinerilor, mai ales celor care se simt îndep?rta?i sau care nu au încredere în Biseric?, a? vrea s? le spun: l?sa?i-v? fascina?i de Isus, pune?i-i Lui întreb?rile voastre importante ?i, prin paginile Evangheliei, l?sa?i-v? fr?mânta?i de prezen?a Lui care ne pune mereu în criz? în mod benefic. El respect? libertatea noastr? mai mult decât oricine altcineva, nu se impune, ci se propune: acorda?i-i spa?iu ?i v? ve?i g?si fericirea urmându-l ?i, dac? v? cere, d?ruindu-v? complet lui.
Un popor pe cale
Polifonia carismelor ?i voca?iilor, pe care Comunitatea cre?tin? le recunoa?te ?i le înso?e?te, ne ajut? s? în?elegem pe deplin identitatea noastr? de cre?tini: ca popor al lui Dumnezeu care merge pe drumurile lumii, animat de Duhul Sfânt ?i integrat ca o piatr? vie în Trupul lui Cristos, fiecare dintre noi se descoper? ca membru al unei mari familii, fiu al Tat?lui ?i frate ?i sor? al semenilor s?i. Nu suntem insule închise în sine, ci suntem p?r?i ale întregului. De aceea, Ziua mondial? de rug?ciune pentru voca?ii poart? amprenta sinodalit??ii: exist? multe carisme ?i suntem chema?i s? ne ascult?m unii pe al?ii ?i s? mergem împreun? pentru a le descoperi ?i pentru a discerne la ce ne cheam? Duhul Sfânt pentru binele tuturor.
În acest moment istoric, drumul comun ne conduce spre Anul Jubiliar 2025. S? p??im ca pelerini ai speran?ei spre Anul Sfânt, pentru ca, redescoperindu-ne propria voca?ie ?i corelând diferitele daruri ale Spiritului, s? fim în lume purt?tori ?i martori ai visului lui Isus: aceea de a forma o singur? familie, unit? în iubirea lui Dumnezeu ?i legat? prin leg?tura carit??ii, a împ?rt??irii ?i a fraternit??ii.
Aceast? Zi este dedicat?, în special, rug?ciunii pentru a invoca de la Tat?l darul voca?iilor sfinte pentru zidirea Împ?r??iei sale: "Ruga?i-l, a?adar, pe st?pânul seceri?ului, ca s? trimit? lucr?tori la seceri?ul s?u!" (Lc 10,2). Iar rug?ciunea - ?tim - este alc?tuit? mai mult din ceea ce ascult?m decât din cuvintele pe care le îndrept?m c?tre Dumnezeu. Domnul vorbe?te inimii noastre ?i vrea s? o g?seasc? deschis?, sincer? ?i generoas?. Cuvântul s?u s-a f?cut trup în Isus Cristos, care ne reveleaz? ?i ne comunic? întreaga voin?? a Tat?lui. În acest an 2024, dedicat tocmai rug?ciunii în preg?tirea Jubileului, suntem chema?i s? redescoperim darul nepre?uit de a putea dialoga cu Domnul, de la inim? la inim?, devenind astfel pelerini ai speran?ei, pentru c? "rug?ciunea este prima for?? a speran?ei. Tu te rogi ?i speran?a cre?te, merge înainte. A? spune c? rug?ciunea deschide u?a pentru speran??. Speran?a este acolo, dar prin rug?ciunea mea îi deschid u?a' (Catehez?, 20 mai 2020).
Pelerini de speran?? ?i f?c?tori de pace
Dar ce înseamn? s? fim pelerini? Oricine întreprinde un pelerinaj caut? mai întâi de toate s? aib? un ?el clar ?i îl poart? mereu în inim? ?i în minte. În acela?i timp, îns?, pentru a ajunge la acel ?el, trebuie s? se concentreze asupra pasului prezent, pentru a-l înfrunta trebuie s? fie u?or, s? se despoaie de poverile inutile, s? aib? asupra sa esen?ialul ?i s? lupte în fiecare zi pentru ca oboseala, frica, nesiguran?a ?i întunericul s? nu blocheze drumul întreprins. Astfel, a fi pelerin înseamn? a porni din nou la drum în fiecare zi, a o lua mereu de la cap?t, a redescoperi entuziasmul ?i for?a de a parcurge diferitele etape ale parcursului care, în ciuda oboselii ?i a dificult??ilor, deschid mereu în fa?a noastr? noi orizonturi ?i panorame necunoscute.
Sensul pelerinajului cre?tin este tocmai acesta: suntem pu?i în mi?care pentru a descoperi iubirea lui Dumnezeu ?i, în acela?i timp, pentru a ne descoperi pe noi în?ine, printr-o c?l?torie interioar?, dar mereu stimulat? de multiplicitatea rela?iilor. A?adar, pelerini pentru c? suntem chema?i: chema?i s? îl iubim pe Dumnezeu ?i s? ne iubim unii pe al?ii. Astfel, c?l?toria noastr? pe acest p?mânt nu se sfâr?e?te niciodat? într-o oboseal? f?r? rost sau într-o r?t?cire f?r? ?el; dimpotriv?, în fiecare zi, r?spunzând chem?rii noastre, încerc?m s? facem pa?ii posibili spre o lume nou?, în care se tr?ie?te în pace, dreptate ?i iubire. Suntem pelerini de speran?? pentru c? tindem spre un viitor mai bun ?i ne str?duim s?-l construim în timpul c?l?toriei.
Acesta este, în cele din urm?, scopul oric?rei voca?ii: s? devenim b?rba?i ?i femei de speran??. La nivel individual ?i la nivel de comunit??i, în varietatea carismelor ?i a slujirilor, suntem cu to?ii chema?i s? "d?m trup ?i inim?" speran?ei Evangheliei într-o lume marcat? de provoc?ri epocale: înaintarea amenin??toare a unui al treilea r?zboi mondial în buc??i; mul?imea de migran?i care î?i p?r?sesc ??rile de origine în c?utarea unui viitor mai bun; cre?terea constant? a num?rului de s?raci; pericolul de a compromite în mod ireversibil s?n?tatea planetei noastre. ?i la toate acestea se adaug? dificult??ile pe care le întâlnim zilnic ?i care, uneori, risc? s? ne arunce în resemnare sau în defetism.
A?adar, în timpul nostru, este decisiv pentru noi, cre?tinii, s? cultiv?m o privire plin? de speran??, pentru a putea lucra cu rodnicie, r?spunzând voca?iei care ne-a fost încredin?at?, în slujba Împ?r??iei lui Dumnezeu, o Împ?r??ie a iubirii, a drept??ii ?i a p?cii. Aceast? speran?? - ne încredin?eaz? sfântul Paul - "nu dezam?ge?te" (Rom 5,5), pentru c? este promisiunea pe care Domnul Isus ne-a f?cut-o de a r?mâne mereu cu noi ?i de a ne implica în opera de r?scump?rare pe care vrea s? o realizeze în inima fiec?rei persoane ?i în "inima" crea?iei. Aceast? speran?? î?i g?se?te centrul propulsor în Învierea lui Cristos, care "con?ine o for?? de via?? care a p?truns în lume. Acolo unde p?rea c? totul a murit, de peste tot r?sar din nou mugurii învierii. Este o for?? f?r? egal. Este adev?rat c? de multe ori se pare c? Dumnezeu nu exist?: vedem injusti?ii, r?ut??i, indiferen?? ?i cruzime care nu se diminueaz?. Dar este la fel de adev?rat c? în mijlocul întunericului începe întotdeauna s? înfloreasc? ceva nou, care mai devreme sau mai târziu d? roade" (exorta?ia apostolic? Evangelii gaudium, 276). Din nou, apostolul Paul afirm? c? "în speran??" noi "am fost mântui?i" (Rom 8,24). R?scump?rarea s?vâr?it? la Pa?ti d? speran??, o speran?? cert?, fiabil?, cu care putem face fa?? provoc?rilor prezentului.
A fi pelerini de speran?? ?i f?c?tori de pace înseamn?, a?adar, a ne întemeia existen?a pe stânca învierii lui Cristos, ?tiind c? orice angajament pe care îl lu?m, în voca?ia pe care am îmbr??i?at-o ?i pe care o ducem mai departe, nu cade în gol. În ciuda e?ecurilor ?i a poticnelilor, binele pe care îl sem?n?m cre?te în t?cere ?i nimic nu ne poate desp?r?i de ?elul final: întâlnirea cu Cristos ?i bucuria de a tr?i în fraternitate unii cu al?ii pentru eternitate. Trebuie s? anticip?m în fiecare zi aceast? chemare final?: rela?ia de iubire cu Dumnezeu ?i cu fra?ii ?i surorile noastre începe înc? de acum s? realizeze visul lui Dumnezeu, visul unit??ii, al p?cii ?i al fraternit??ii. Nimeni s? nu se simt? exclus de la aceast? chemare! Fiecare dintre noi, în felul s?u mic, în starea sa de via??, poate fi, cu ajutorul Duhului Sfânt, un sem?n?tor de speran?? ?i pace.
Curajul de a intra în joc
Pentru toate acestea spun, înc? o dat?, ca ?i la Ziua Mondial? a Tineretului de la Lisabona: "Rise up! - Ridica?i-v?!". S? ne trezim din somn, s? ie?im din indiferen??, s? deschidem gratiile închisorii în care ne-am închis uneori, pentru ca fiecare dintre noi s?-?i descopere voca?ia în Biseric? ?i în lume ?i s? devin? pelerin de speran?? ?i f?c?tor de pace! S? fim pasiona?i de via?? ?i s? ne angaj?m în îngrijirea iubitoare a celor din jurul nostru ?i a mediului în care locuim. Repet: s? ave?i curajul de a v? pune în joc! P?rintele Oreste Benzi, un apostol neobosit al carit??ii, mereu de partea celor din urm? ?i a celor lipsi?i de ap?rare, obi?nuia s? repete c? nimeni nu este atât de s?rac încât s? nu aib? ceva de dat ?i nimeni nu este atât de bogat încât s? nu aib? nevoie s? primeasc? ceva.
S? ne ridic?m, a?adar, în picioare ?i s? pornim ca pelerini de speran??, pentru ca, a?a cum a f?cut Maria cu Sfânta Elisabeta, s? putem duce ?i noi ve?ti de bucurie, s? gener?m via?? nou? ?i s? fim artizani ai fraternit??ii ?i ai p?cii».
Roma, Sfântul Ioan din Lateran, 21 aprilie 2024, a patra duminic? a Pa?telui.
+ FRANCISC
