蜜桃交友

Cetatea Vaticanului 鈥� Lorena Leonardi
În epoca post-adev膬rului, în care dezinformarea 葯i minciunile care 鈥瀝uineaz膬 via葲a aproapelui 葯i a unui popor trec prin internet鈥�, pân膬 la punctul de a face 鈥瀍xtrem de problematic膬 separarea dintre adev膬rat 葯i fals鈥�, mai suntem interesa葲i de 鈥瀉dev膬r鈥�? Aceasta a fost întrebarea pus膬 de cardinalul Marcello Semeraro, prefect al Departamentului pentru cauzele sfin葲ilor, în omilia sa din  16 noiembrie a.c., la Shkodër, în Albania, unde a prezidat, în numele papei Francisc, ceremonia de beatificare a martirilor Alois Paliq 葯i Gjon Gazulli.

Cine erau Alois Paliq 葯i Gjon Gazulli
Cardinalul a parcurs via葲a celor doi noi ferici葲i: primul, Alois Paliq, preot al Fra葲ilor Minori, n膬scut în 1877 la Janievo, în Kosovo: con葯tient de pericolele la care era expus în timpul primului r膬zboi balcanic, într-o faz膬 politic膬 represiv膬 împotriva popula葲iei de etnie albanez膬, el a r膬mas la locul s膬u, continuând s膬-葯i exercite slujirea din fidelitate fa葲膬 de propria misiune 葯i, înainte de a fi ucis în 1913, 葯i-a confirmat deplina disponibilitate de a muri pentru Cristos 葯i pentru Biseric膬.

Cel膬lalt Fericit, Gjon Gazulli, preot diecezan, s-a n膬scut în 1893 la Dajc, în Albania.  De葯i mul葲i preo葲i au p膬r膬sit 葲ara, supu葯i regimului instaurat de pre葯edintele Republicii Ahmet Zogu, el a r膬mas în mijlocul poporului s膬u 葯i a fost arestat, supus unui simulacru de proces 葯i condamnat în 1926 pe baza unor acuza葲ii false.

Când a fi 鈥漛lestemat鈥� înseamn膬 a fi 鈥漟ericit鈥�
Prefectul Departamentului pentru Cauzele Sfin葲ilor s-a inspirat pentru reflec葲ia sa din Fericirile Evangheliei, în special din cele din urm膬, care se refer膬 鈥瀕a pove葯tile de durere suferite de atâ葲ia cre葯tini, de la începuturi pân膬 în zilele noastre鈥�, dar 葯i la vicisitudinile martirilor Paliq 葯i Gazulli: 鈥濩ei doi Ferici葲i ai no葯tri鈥�, a explicat el, 鈥瀉u f膬cut binele, dar cu toate acestea au fost calomnia葲i 葯i, prin minciuni, au fost condamna葲i. Pentru amândoi, s-a adeverit cuvântul lui Isus care spune: 鈥滷erici牛i sunte牛i când v膬 vor insulta, v膬 vor persecuta 艧i, [min牛ind], vor spune împotriva voastr膬 tot r膬ul din cauza mea鈥� (Mt 5,11).

Tocmai acesta, a reluat cardinalul citând un comentariu al Sfântului Ieronim, este motivul fericirii [evanghelice]: «Mul葲i sunt persecuta葲i 葯i uci葯i, dar ei nu sunt ferici葲i; sunt ferici葲i, îns膬, cei care sunt 鈥漛lestema葲i鈥�, altfel spus, calomnia葲i, oprima葲i 葯i uci葯i din cauza lui Isus. Când este vorba de Christos, atunci a fi blestemat înseamn膬 a deveni fericit».

Falsitatea dezbin膬, adev膬rul une葯te
Papa Francisc, a amintit cardinalul Semeraro, a l膬sat, la rândul s膬u, un comentariu la Fericirile Evangheliei 葯i a actualizat 鈥瀙rezen葲a minciunii în persecu葲ie鈥�, scriind c膬 uneori este vorba 葯i de 鈥�înjosiri care încearc膬 s膬 desfigureze credin葲a noastr膬 葯i s膬 fac膬 în a葯a fel încât s膬 fim considera葲i ridicoli鈥�. 鈥滳uvântul fericirii evanghelice este actual chiar 葯i acolo unde nu exist膬 persecu葲ii, ci indiferen葲膬 sau luare în derâdere鈥�, a subliniat mai departe cardinalul, potrivit c膬ruia, în cele din urm膬, 鈥漚ceasta înseamn膬 sfin葲enia: a accepta zi de zi calea Evangheliei, chiar dac膬 aceasta ne aduce probleme鈥�.

La finalul omiliei, prelatul a pus accentul pe chestiunea falsit膬葲ii, în葯el膬ciunii 葯i minciunii, care dezbin膬 葯i îndep膬rteaz膬 nu doar de Christos, dar 葯i de fra葲i 葯i de ceilal葲i pentru c膬 鈥漟alsitatea aduce dezbinare, creeaz膬 du葯m膬nii, lupte 葯i moarte鈥�. Adev膬rul, în schimb, 鈥漬u doar c膬 ne une葯te între noi, dar ne une葯te cu Domnul Isus, Adev膬rul 葯i Via葲a鈥�.